Şefii serviciilor europene de informaţii avertizează că Moscova pregăteşte acţiuni mai decisive împotriva NATO

Oficiali europeni din serviciile de informaţii au ridicat posibilitatea unui test iminent al NATO de către Rusia, unul dintre aceştia afirmând că un posibil atac ar putea avea loc în “luni, nu ani”.

Avertismentele vin după ce premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat în Parlament că evaluările serviciilor de informaţii sugerează că Rusia ar putea lansa, în următoarele luni, un atac cu drone sau rachete asupra teritoriului NATO, ca parte a eforturilor de a demonstra că “Articolul 5 este mai degrabă teoretic decât practic”.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a calificat avertismentele lui Tusk drept “solide şi bine documentate” şi, vinerea trecută, i-a convocat la Paris pe liderii partidelor şi pe candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2027 pentru o reuniune de urgenţă, în cadrul căreia au discutat, printre altele, informaţii despre intensificarea ameninţării din partea Rusiei.

Temerile privind o escaladare apar în timp ce Adunarea Generală a ONU se reuneşte la New York în această săptămână şi pe fondul intensificării atacurilor aeriene de ambele părţi în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Kievul a atacat Moscova şi alte regiuni ruseşti cu sute de drone şi rachete în primele ore ale zilei de duminică, într-unul dintre cele mai mari atacuri aeriene ucrainene de la începutul războiului.

În interviuri separate acordate publicaţiei The Guardian în cursul săptămânii trecute, în locaţii diferite, trei şefi europeni ai serviciilor de informaţii şi-au prezentat opiniile cu privire la potenţiala ameninţare provenită de la Moscova.

Michal Koudelka, şeful serviciului de securitate BIS din Cehia, a declarat că, pe lângă intensificarea activităţii cu drone, o invazie de mică amploare pe teritoriul NATO, în zonele de frontieră cu Rusia, ar putea face parte din planurile Kremlinului.

“Este posibil. Ar putea implica o incursiune limitată, provocări sub steag fals, o campanie masivă de influenţă”, a spus el într-un rar interviu acordat la sediul agenţiei din Praga. El a afirmat că acest scenariu s-ar putea produce în “luni, nu ani”, dar a adăugat că “mulţi oameni fac tot ce pot pentru a se asigura că acest lucru nu se întâmplă”.

Oficialii din cele trei ţări baltice, care au graniţe cu teritoriul rus, au fost mai precauţi în privinţa posibilităţii unei invazii sau a unei alte escaladări grave. Ei au invocat resursele limitate ale Moscovei, concentrate în Ucraina, şi au avertizat că exagerarea perspectivei unui atac ar putea servi intereselor Kremlinului.

“Nu vedem indicii privind un atac iminent”, a declarat Normunds Mežviets, directorul general al VDD, serviciul de securitate de stat al Letoniei, într-un interviu acordat la sediul agenţiei din Riga.

El a recunoscut că există semne că Moscova face pregătiri pentru acţiuni mai decisive în Europa, dar a spus că nu este clar dacă aceste planuri fac parte pur şi simplu dintr-o strategie de destabilizare.

“Rămâne o întrebare deschisă dacă au planuri directe şi concrete sau dacă totul se înscrie în contextul eforturilor lor generale de a răspândi frica şi incertitudinea în societăţile occidentale”, a spus el.

Politicienii baltici, care mulţi ani au criticat Europa de Vest pentru că este prea conciliantă faţă de Rusia, se află acum în situaţia neobişnuită de a le cere unor lideri occidentali să fie mai temperaţi în mesajele publice, temându-se că discuţiile despre o invazie iminentă ar putea afecta societăţile şi economiile lor.

Sâmbătă, secretarul general al Ministerului de Externe al Estoniei, Jonatan Vseviov, a denunţat “panica de pe reţelele sociale” din ultimele zile în legătură cu un posibil atac.

“Dacă există motive să ne temem de un atac, fiţi siguri: vom face acest lucru clar. Până atunci, păstraţi-vă calmul, continuaţi-vă activitatea şi sprijiniţi Ucraina”, a scris el pe X.

Mežviets a spus că, în ansamblu, este bine că Europa de Vest a devenit conştientă de ameninţarea reprezentată de Rusia.

“Înainte de 2022, ne avertizam constant partenerii din Europa de Vest cu privire la ameninţarea Rusiei, dar de cele mai multe ori vocile noastre nu erau ascultate. În 2022, abordarea partenerilor noştri s-a schimbat. Ei au spus că, până la urmă, balticii şi polonezii avuseseră dreptate”, a afirmat el.

Nici Mežviets, nici Koudelka nu au dorit să discute despre ce informaţii concrete ar fi putut fi obţinute cu privire la presupusele planuri ale Rusiei pentru lunile următoare şi nici nu au comentat dacă o vizită surpriză a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova, luna trecută — în timpul căreia acesta a făcut o oprire la Riga — a avut parţial scopul de a avertiza Kremlinul cu privire la pericolele lansării unui atac asupra NATO.

După această vizită, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins zvonurile privind un atac rusesc asupra NATO.

“Nu are nimic de-a face cu realitatea şi nimic de-a face cu intenţiile Federaţiei Ruse”, a declarat el.

Cu toate acestea, mulţi europeni au în minte perioada premergătoare invaziei pe scară largă a Ucrainei din 2022, când oficialii americani avertizau în mod repetat că Rusia se pregătea să invadeze, iar Kremlinul nega în mod repetat acest lucru.

Pe măsură ce războiul pe scară largă se apropie de a cincea iarnă, eforturile conduse de SUA pentru obţinerea păcii în Ucraina nu dau semne de succes, iar Rusia şi Ucraina îşi intensifică atacurile reciproce cu drone şi rachete. Ucraina a distrus o mare parte din infrastructura petrolieră a Rusiei, atacând rafinării şi alte instalaţii în ultimele luni.

Moscova a afirmat în mod repetat că furnizarea de arme, informaţii şi consilieri militari Ucrainei transformă ţările occidentale în participanţi la război şi în ţinte legitime, dar până acum a evitat acţiuni care ar putea provoca un răspuns coordonat al NATO.

În schimb, Rusia a lansat ceea ce agenţiile occidentale descriu drept o campanie de sabotaj împotriva unor ţinte din ţările care sprijină cel mai vocal Ucraina, precum şi incidente izolate aparent menite să testeze limitele, cum a fost cazul în care peste o duzină de drone, fără muniţie, au pătruns în spaţiul aerian polonez în urmă cu un an.

Koudelka a declarat că tactica rusă actuală este “escaladează pentru a dezescalada”, Kremlinul dorind să exploateze punctele slabe ale societăţilor occidentale pentru a reduce sprijinul acestora pentru efortul de război al Ucrainei.

În ultimele săptămâni, administraţia Trump a făcut o nouă încercare de a relansa negocierile de pace în Ucraina. Pe lângă vizita lui Ratcliffe la Moscova, emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner au făcut o nouă deplasare la Moscova, precum şi o primă vizită la Kiev.

Deşi Donald Trump a susţinut în repetate rânduri că preşedintele rus Vladimir Putin este interesat de un acord, în Europa există scepticism cu privire la faptul că Rusia ar fi interesat de negocieri purtate cu bună-credinţă.

Toţi cei trei şefi ai serviciilor de informaţii au declarat că, indiferent de celelalte evoluţii, este probabil că în următoarele luni campania Rusiei de sabotaj în Europa să se intensifice.

Nilsson a descris drept un “moment de cotitură” incidentul recent cu o dronă înarmată de la aeroportul din Leipzig, pe care autorităţile germane l-au atribuit serviciilor de informaţii ruse.

Mežviets a declarat că Rusia trece de la atacuri aleatorii şi acte de sabotaj şi incendieri menite să provoace panică la vizarea unor ţinte precise, asociate cu sprijinul occidental pentru Ucraina.

“Vedem că încearcă să atace infrastructura feroviară, infrastructura de sprijin pentru Ucraina. În acest moment observăm o orientare către ţinte din industria de apărare”, a spus el.

“Dacă faci acest lucru, efectul psihologic este obţinut oricum, astfel încât obţii ambele lucruri dintr-o singură acţiune”, a adăugat el.

Nilsson a spus că intensificarea recentă a activităţii ruse de sabotaj are mai multe obiective: reducerea sprijinului pentru Ucraina, provocarea unor diviziuni în NATO şi alarmarea populaţiilor europene.

“Cred că Moscovei i-ar plăcea ca NATO să aibă discuţii interminabile despre consultările prevăzute la Articolul 4, dar fără să ajungă la nicio acţiune”, a spus el.

Koudelka a afirmat că un alt efect al campaniei de sabotaj îl reprezintă presiunea exercitată asupra resurselor serviciilor de informaţii, din cauza că îndoielile persistă adesea chiar şi atunci când incidentele sunt provocate de alţi factori.