Monaco începe să elimine din sistemul bancar clienţii ruşi bogaţi

Monaco a început o verificare amplă a celor mai mari bănci şi companii de administrare a averilor din principat, încercând să iasă de pe “lista gri” a Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (FATF).
Principatul a fost inclus pe această listă în iunie 2024, din cauza măsurilor considerate insuficiente pentru combaterea spălării banilor. FATF a recunoscut că Monaco ar putea ieşi în curând de pe lista gri, potrivit The Moscow Times.
Autoritatea locală de reglementare financiară AMSF a verificat timp de mai mulţi ani UBS Monaco, Banque Havilland, Julius Baer, Guardian Management şi International Corporate Structuring (ICS). În 2025–2026, autoritatea a început să publice rezultatele controalelor, inclusiv în dosare ale unor clienţi ale căror bănci nu verificaseră suficient originea banilor, legăturile cu activităţi infracţionale, tranzacţiile suspecte, legăturile cu persoane sancţionate şi conexiunile politice. Aproximativ o treime dintre dosarele problematice ale clienţilor aveau legături cu Rusia.
AMSF nu dezvăluie numele persoanelor, dar oferă suficiente detalii — profesii, rude, companii şi domenii de activitate, date privind impunerea sancţiunilor şi anchete penale — pentru ca o parte dintre clienţi să poată fi identificaţi.
Sora lui Usmanov, un contractor al Transneft şi fratele unui ministru al agriculturii
Între martie şi iunie 2024, AMSF a verificat UBS Monaco. Într-unul dintre dosare, banca explica averea unei cliente prin cadouri primite de la fratele ei, care îi oferise 70 de milioane de dolari şi mai multe proprietăţi. Autoritatea de reglementare a constatat că UBS nu strânsese documente care să demonstreze originea averii fratelui.
Femeia era ginecolog, iar fratele ei fusese condamnat într-un dosar penal, era un important industriaş şi avea legături cu un club de fotbal englez. După impunerea sancţiunilor împotriva fratelui, şi ea a fost sancţionată.
Detaliile indică în mod clar că era vorba despre Saodat Narzieva, sora lui Alişer Usmanov. O investigaţie anterioară a OCCRP a descoperit că Narzieva era beneficiara efectivă a 27 de conturi la Credit Suisse, iar soldul maxim al unuia dintre acestea depăşea 2 miliarde de dolari. UBS i-a închis contul în martie 2025.
În octombrie, AMSF a verificat Julius Baer Wealth Management Monaco. Unul dintre clienţii companiei era Viktor Fedotov, fost director al Caspian Pipeline Consortium.
În 2021, documentele Pandora Papers au dezvăluit că Fedotov era coproprietar ascuns al VNIISТ, un contractor al companiei Transneft care a obţinut contracte din construcţia uriaşei conducte petroliere ESPO. Într-un raport intern al Transneft, VNIISТ era acuzată de transferarea în afara companiei a aproximativ 140 de milioane de dolari.
Printr-o companie offshore asociată cu VNIISТ, Fedotov ar fi primit cel puţin 98 de milioane de dolari, iar un trust asociat cu acesta a cumpărat un avion privat Bombardier pentru 34 de milioane de dolari, potrivit The Guardian.
Banca a raportat suspiciunile privind clientul abia în iunie 2022 — la un an după apariţia motivelor care justificau existenţa acestor suspiciuni. Autoritatea de reglementare a considerat întârzierea inacceptabilă. În consecinţă, Julius Baer a încetat relaţia cu Fedotov.
În noiembrie, verificarea autorităţii de reglementare a ajuns la compania de administrare a averilor Guardian Management. Unul dintre clienţii acesteia era Leonid Novitski, fost prim-adjunct al directorului general al Rosagroleasing şi fratele fostei ministre a agriculturii Elena Skrynnik.
Conform Interfax, încă din 2015, procuratura elveţiană a investigat un caz de spălare de bani în care figurau Novitski, soţia sa şi Skrynnik. Dosarul era legat de presupusa deturnare a peste 1 miliard de ruble de la Rosagroleasing.
The Guardian luase iniţial în calcul legătura lui Novitski cu Skrynnik, dar ulterior a redus nivelul de risc atribuit clientului. AMSF nu a găsit în dosar analiza necesară pentru justificarea acestei decizii.
Un alt client a putut fi identificat în documentele furnizorului de servicii corporative ICS. Proprietarul Fedcominvest, Aleksei Fedorycev, activa în comerţul cu sulf, îngrăşăminte şi cereale şi deţinea participaţii în terminale portuare din Ucraina.
În 2024, autorităţile italiene au sechestrat, la cererea Ucrainei, active asociate lui Fedorycev în valoare de 41 de milioane de euro, inclusiv proprietăţi imobiliare în Florenţa. În Ucraina, omul de afaceri era suspectat de corupţie, fraudă împotrivă unei companii de stat şi spălare de bani. Prejudiciul presupus depăşea 60 de milioane de dolari.
Obiecţiile autorităţii de reglementare faţă de ICS vizau modul în care compania lua în considerare informaţiile negative despre client.
Manageri de top ai Căilor Ferate Ruse şi persoane acuzate de corupţie
Autoritatea de reglementare din Monaco a identificat încă cinci clienţi cu legături cu Rusia, însă identitatea acestora nu a putut fi stabilită.
În cazul ICS era vorba despre un oligarh rus şi fost vicepreşedinte al Căilor Ferate Ruse (RZD), care devenise clientul companiei în 2018. ICS l-a acceptat drept client şi a considerat că asemănarea numelui cu persoana respectivă era o coincidenţă, însă AMSF a confirmat că era într-adevăr vorba despre fostul oficial al RZD.
Un alt om de afaceri, de origine ruso-ucraineană şi considerat persoană expusă politic, era de asemenea client al ICS. În dosarul său figurau suspiciuni de corupţie, fraudă şi spălare de bani, iar activele sale din Monaco au fost puse sub sechestru la cererea autorităţilor ucrainene.
În cazul Banque Havilland, autoritatea de reglementare a considerat problematică situaţia soţiei directorului unei companii ruseşti importante din sectorul energiei electrice. Banca explica averea acesteia prin veniturile soţului, însă nu a putut confirma originea capitalului familiei. Din acest motiv, AMSF a recomandat băncii să îi închidă contul.
Un alt client al Havilland, cetăţean rus rezident în Emiratele Arabe Unite, avea relaţii de afaceri cu un oligarh rus ale cărui active au fost îngheţate după începerea războiului din Ucraina.
Acesta efectua tranzacţii suspecte prin intermediul unei companii din Insulele Virgine Britanice. În ianuarie 2024, compania i-a plătit dividende în valoare de 3 milioane de euro, iar doar trei zile mai târziu a primit aceeaşi sumă înapoi sub forma unui împrumut. Banca nu a putut explica justificarea economică a acestei operaţiuni.
La UBS Monaco, autoritatea de reglementare a identificat un client care făcuse avere din industria cărbunelui din Kuzbass, în timp ce una dintre companiile sale fusese acuzată de fraudă.
Departamentul de conformitate al băncii avertizase că firma clientului fusese inclusă pe lista de sancţiuni a OFAC, autoritatea americană responsabilă de aplicarea sancţiunilor financiare. În ciuda acestui avertisment, UBS i-a deschis un cont în Monaco în 2017.