Preţurile record la carburanţi în UE determină apeluri pentru o taxă pe profiturile excepţionale ale companiilor energetice

Guvernele europene au discutat despre introducerea unei taxe la nivelul întregii Uniuni Europene pe profiturile excepţionale ale companiilor energetice, în condiţiile în care preţurile aproape record la carburanţi şi gaze pun o presiune tot mai mare asupra liderilor europeni, care încearcă să limiteze nemulţumirea publică şi ascensiunea extremei drepte.

Cu alegeri programate anul viitor în opt ţări membre ale UE, printre care Franţa, Italia, Spania şi Polonia, liderii se grăbesc să prevină posibilele consecinţe ale ceea ce analiştii avertizează că ar putea fi unul dintre cele mai grave şocuri energetice cu care s-a confruntat continentul în ultimele decenii, potrivit The Guardian.

Ministrul german de finanţe, Lars Klingbeil, a cerut Comisiei Europene, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de finanţe ai UE desfăşurate vineri la Dublin, să propună modalităţi prin care ar putea fi impozitate ceea ce el a descris drept profiturile excesive ale companiilor petroliere.

“Mai multe state membre solicită de mult timp modele în acest sens”, a declarat Klingbeil, cerând propuneri până lună viitoare. “Oamenii pot vedea cum companiile petroliere profită de situaţie, percep preţuri excesive şi îşi majorează semnificativ profiturile”.

Contractele futures pentru petrol au revenit peste pragul de 100 de dolari pe baril, cu aproximativ 50% mai mult decât înainte de războiul din Iran, în condiţiile în care intensificarea atacurilor în Orientul Mijlociu ameninţă mai multe rute de aprovizionare. Pieţele de instrumente derivate indică faptul că traderii nu se aşteaptă la o scădere a preţurilor în viitorul apropiat.

Preţurile la pompele de benzinării au atins deja niveluri record în întreaga Europa. În Germania, preţul motorinei a urcat miercurea trecută la o medie record de 2,45 euro pe litru, în timp ce benzina a atins un nou record, de 2,31 euro pe litru, potrivit ADAC, cea mai mare asociaţie automobilistică din Europa.

Preţurile sunt şi mai mari în Ţările de Jos, unde benzina a depăşit miercuri recordul stabilit săptămâna trecută, ajungând la 2,73 euro pe litru, iar motorina a atins o medie de 2,78 euro pe litru. Preţurile benzinei au crescut şi mai mult în Danemarca, iar cele ale motorinei în Finlanda.

La nivelul UE, preţurile benzinei sunt cu 24% mai mari decât în urmă cu un an, în timp ce motorina s-a scumpit cu 38%, iar combustibilul pentru avioane costă cu peste 100% mai mult. Gazul de referinţă se tranzacţionează la 81 de euro pe megawatt-oră, cu 150% peste nivelul de acum un an, iar analiştii sugerează că preţul ar putea ajunge la 100 de euro.

Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că, “în această etapă”, Comisia nu are planuri pentru un mecanism de impozitare la nivelul întregii UE, dar a subliniat că este “pregătită să participe la discuţii” şi că statele membre sunt libere să îşi introducă propriile taxe.

Preţurile extrem de ridicate la carburanţi reprezintă deja o problemă politică internă majoră în Franţa şi Italia, ambele ţări urmând să aibă anul viitor alegeri importante, în care preocupările alegătorilor sunt probabil să fie dominate de creşterea costului vieţii, determinată în mare măsură de preţurile ridicate la energie.

În Italia, coaliţia de guvernare de dreapta a Giorgiei Meloni, care este în urma rivalilor în sondaje, a anunţat săptămâna trecută că va elimina taxa rutieră pentru 14,5 milioane de autoturisme şi motociclete începând de anul viitor, la un cost de peste 2 miliarde de euro, pe lângă reducerea taxei pe motorină, care a costat deja 2,8 miliarde de euro.

“Am ales să redirecţionăm o parte din resursele folosite pentru a face faţă creşterii preţurilor la carburanţi către o măsură simplă, structurală, destinată în special celor care folosesc zilnic maşini şi motociclete pentru a merge la serviciu, a-şi duce copiii sau a se deplasa”, a declarat Meloni.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, le-a spus miniştrilor că doreşte “mobilizarea deplină” a guvernului în ceea ce priveşte aprovizionarea cu carburanţi şi preţurile acestora, inclusiv eforturi pentru asigurarea aprovizionării internaţionale prin colaborarea în vederea “redeschiderii paşnice” a strâmtorii Hormuz.

În cadrul celui mai recent val de proteste, pescarii francezi au blocat joia trecută accesul la două porturi şi la un depozit de combustibil din sudul Franţei, din cauza creşterii puternice a preţului motorinei, care a ajuns în săptămâna trecută la 2,37 euro pe litru, puţin sub recordul de 2,38 euro.

Ministrul Pescuitului, Catherine Chabaud, a declarat că pescarii au acceptat, după şase ore de negocieri, să ridice blocadele în urma promisiunii că persoanele cu probleme de lichiditate vor primi împrumuturi fără dobândă, iar măsurile de sprijin vor fi corelate cu evoluţia preţurilor la combustibili.

Premierul Sebastien Lecornu a prelungit în săptămâna trecută subvenţiile de urgenţă pentru combustibili până la sfârşitul anului, pentru sectoarele agriculturii, pescuitului şi construcţiilor. Guvernul este însă reticent să intervină pentru a reduce preţurile carburanţilor pentru toată populaţia.

“Măsurile generale care îi afectează pe toţi — inclusiv pe cei care nu au nevoie de ele — reprezintă o economie falsă”, le-a declarat jurnaliştilor, la începutul săptămânii, ministrul francez de Finanţe, Roland Lescure. “De ce? Pentru că, în cele din urmă, va trebui să le finanţăm”.

În august, Spania şi-a dublat reducerea taxei pe motorină, ajungând la 0,20 euro pe litru începând cu 1 septembrie, după ce preţurile motorinei au crescut cu 15,7% în iulie. În Germania, cancelarul aflat sub presiune, Friedrich Merz, a promis măsuri “în curând” pentru a atenua impactul preţurilor record la carburanţi.

Berlinul a redus taxele pe carburanţi timp de două luni, începând din mai, însă măsura a expirat exact când reluarea confruntărilor din Orientul Mijlociu a contribuit la o nouă creştere a preţurilor petrolului. CDU, partidul de centru-dreapta al lui Merz, a suferit în această lună o înfrângere severă în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, în faţa partidului de extremă dreapta AfD.

Alte două alegeri regionale din acest weekend ar putea aduce noi câştiguri pentru partidul de extremă dreapta, care şi-a construit campania în jurul revenirii la importurile ieftine de gaze naturale din Rusia, la care Europa a renunţat în mare măsură după invazia Rusiei în Ucraina în 2022.