RAPORT. Cum a crescut electoratul AUR, cine îl votează şi de unde provin voturile
Un raport al Fundaţiei Friedrich-Ebert România, citat de Ziare.com, dezvăluie cum s-a produs ascensiunea electorală a AUR precum şi motivele pentru care partidul lui George Simion a crescut atât de mult în 2025.
„Creşterea AUR s-a bazat pe două surse principale. Prima este mobilizarea alegătorilor care anterior nu participau la vot, fenomen care a adus peste 750.000 de voturi noi la alegerile din 2024. A doua este transferul constant de susţinători dinspre PSD, cea mai importantă sursă de creştere electorală a partidului. Datele sugerează că electoratul AUR este mai omogen şi mai stabil decât cel al altor formaţiuni politice analizate, indicând existenţa unei baze electorale deja consolidate şi nu doar a unui vot conjunctural de protest”, potrivit raportului.
Studiul arată că evoluţia AUR reprezintă unul dintre cele mai importante fenomene politice din România post-decembristă. De la un scor de sub 1% la alegerile locale din 2020, AUR a ajuns, la finalul anului 2025, principala forţă politică în intenţiile de vot, transformându-se dintr-un partid marginal într-un actor central al sistemului politic.
Raportul Fundaţiei Friedrich-Ebert România „Fenomenul AUR şi reconfigurarea electoratului românesc”, autori Mircea Comşa şi Bogdan Voicu, identifică principalele cauze ale acestei evoluţii şi profilează caracteristicile electoratului care susţine partidul. Concluzia centrală este că succesul AUR nu poate fi explicat doar prin dinamica electorală obişnuită, ci prin suprapunerea unei crize de reprezentare specifice României peste tendinţele populiste observate în întreaga Europa.
Cine votează AUR
Analiza arată că susţinerea pentru AUR este mai ridicată în rândul bărbaţilor, atinge niveluri maxime în segmentul adulţilor activi şi este puternic influenţată de nivelul de educaţie. Cu cât nivelul de educaţie formală este mai ridicat, cu atât probabilitatea de a vota AUR este mai redusă.
Pe parcursul anului 2025, partidul şi-a extins baza electorală în special către alegătorii cu nivel mediu de educaţie, semnalând o extindere a atractivităţii sale dincolo de nucleul iniţial de susţinători.
Din punct de vedere geografic, AUR a urmat un model de expansiune graduală, sugerând un efect pronunţat de contagiune. După consolidarea în zone precum Moldova, Bucovina şi Dobrogea, partidul şi-a extins influenţa în mare parte din mediul rural românesc, cu excepţia marilor centre urbane şi a unei părţi importante din Transilvania.
De unde provin voturile
Creşterea AUR s-a bazat pe două surse principale. Prima este mobilizarea alegătorilor care anterior nu participau la vot, fenomen care a adus peste 750.000 de voturi noi la alegerile din 2024. A doua este transferul constant de susţinători dinspre PSD, cea mai importantă sursă de creştere electorală a partidului.
Comparativ cu restul populaţiei, simpatizanţii AUR consideră mai frecvent că România merge într-o direcţie greşită, manifestă o evaluare mai favorabilă a perioadei comuniste şi exprimă o preferinţă mai redusă pentru valorile democratice liberale. De asemenea, ei sunt mai preocupaţi de corupţie şi de creşterea taxelor şi mai puţin preocupaţi de ameninţarea Rusiei sau de izolarea internaţională a României.
Potrivit studiului, creşterea accelerată a AUR din 2025 este rezultatul convergenţei mai multor factori politici. Printre aceştia se numără anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024, percepută de o parte a electoratului ca o intervenţie împotriva voinţei populare, performanţa electorală a lui George Simion în alegerile prezidenţiale reluate în 2025 şi slăbirea formaţiunilor concurente de pe segmentul suveranist, SOS şi POT.
La finalul anului 2025, AUR apare ca o formaţiune politică maturizată organizaţional şi electoral, cu o bază de susţinători relativ omogenă şi cu un avantaj semnificativ în competiţia pentru electoratul suveranist. Ascensiunea sa reflectă nu doar succesul unui partid, ci şi transformări profunde în raportarea unei părţi importante a societăţii româneşti la instituţii, reprezentare politică şi participare democratică.
