România, printre primele ţări din UE la numărul de dosare deschise pentru corupţie, trafic de fiinţe umane şi infracţiuni grave de mediu

Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiţie Penală (Eurojust) a publicat joi raportul de activitate pentru anul 2025. Raportul arată un volum record de aproape 14.000 de cazuri gestionate în această perioadă. Datele oficiale plasează România pe primele locuri din blocul comunitar la numărul de dosare transfrontaliere deschise pentru acte de corupţie, trafic de fiinţe umane şi infracţiuni grave de mediu, potrivit Cotidianul.

Bilanţul oficial pentru anul precedent scoate în evidenţă o extindere masivă a reţelelor de criminalitate organizată. Începând cu anul 2020, volumul total de cazuri monitorizate şi sprijinite de agenţie a înregistrat o creştere de aproape 60%. În cursul anului 2025, procurorii europeni au gestionat 14.000 de dosare, dintre care peste 5.600 au fost cazuri complet noi.

La nivel macroeconomic, intervenţiile coordonate de agenţia de la Haga s-au soldat cu arestarea a 4.443 de suspecţi şi indisponibilizarea unor bunuri de provenienţă ilicită evaluate la peste 1,2 miliarde de euro. De asemenea, capturile de stupefiante realizate cu sprijinul logistic al instituţiei au atins valoarea de piaţă de 31,4 miliarde de euro, pe fondul unei explozii a importurilor de cocaină din America de Sud şi a dezvoltării laboratoarelor de droguri sintetice. Cele mai răspândite trei flageluri la nivel continental au rămas înşelăciunea/frauda, traficul de droguri şi spălarea de bani.

Radiografia dosarelor din România: Implicare masivă în reţelele internaţionale

Autorităţile judiciare din România au avut o activitate intensă în reţeaua Eurojust pe parcursul anului 2025. Magistraţii români au deschis 217 cazuri noi, dintre care 40 au avut o complexitate ridicată, implicând anchetatori din cel puţin trei state diferite. Totodată, România a oferit asistenţă şi a participat activ în alte 276 de anchete penale declanşate de structurile judiciare din restul ţărilor membre.

Dincolo de cifrele generale de cooperare, raportul evidenţiază trei zone critice în care ţara noastră deţine o pondere alarmantă la nivelul Uniunii Europene:

• Corupţie: Eurojust a înregistrat 82 de cazuri noi de mare corupţie în 2025. Cele mai multe dosare de acest tip din întreaga Uniune Europeană au fost iniţiate de Franţa şi România, fenomenul fiind descris de analişti drept un catalizator major care subminează instituţiile publice şi favorizează crima organizată.

• Trafic de persoane: În privinţa exploatării prin muncă forţată şi a celei sexuale, România a deschis cel mai mare număr de cazuri din UE, depăşind state precum Italia şi Ungaria. De asemenea, ţara noastră a fost plasată pe primul loc şi în topul statelor cărora li s-a solicitat cel mai des asistenţă internaţională în reţelele de trafic de migranţi şi persoane vulnerabile.

• Infracţiuni de mediu: Din cele 68 de anchete transfrontaliere mari care vizează poluarea, defrişările sau traficul de deşeuri care accentuează criza biodiversităţii, cele mai multe acţiuni judiciare au fost pornite de Italia, România şi Slovenia.

Criminalitatea informatică şi rutele globale, în creştere continuă

Raportul anual mai arată că atacurile cibernetice şi fraudele online au crescut cu 11% comparativ cu anul precedent, Germania, Grecia şi Finlanda fiind principalii generatori de dosare pe criminalitate informatică în 2025.

Pentru a face faţă acestor reţele flexibile, Eurojust şi-a extins colaborarea şi dincolo de graniţele UE, integrând în anchete procurori de legătură din peste 80 de ţări terţe. În afara spaţiului comunitar, Albania şi Ucraina au fost statele care au generat cele mai multe solicitări de asistenţă pentru combaterea corupţiei şi a fraudelor informatice, în timp ce Elveţia şi Regatul Unit au rămas principalii parteneri externi solicitaţi să intervină pentru destructurarea reţelelor de spălare de bani.