Rebelii Houthi ocupă insule strategice din Marea Roşie. Analiştii avertizează asupra unei iminente crize a petrolului

Militanţii Houthi din Yemen au ocupat două insule strategice din Marea Roşie, consolidând capacitatea grupării susţinute de Iran de a controla o rută maritimă esenţială, în timp ce cresc temerile că lumea se confruntă cu o nouă criză a aprovizionării cu petrol.

Ocuparea insulelor Hanish Mare şi Hanish Mic este cea mai recentă etapă a înaintării rapide a grupării militante de-a lungul coastei yemenite a Mării Roşii, după capturarea portului Mokha şi a insulei Perim, situată în strâmtoarea Bab al-Mandab, potrivit The Guardian.

Insulele se află la 160 km nord de strâmtoare, un punct de trecere strategic care leagă Marea Roşie de oceanul deschis şi de principalele pieţe asiatice ale Arabiei Saudite.

Viteza înaintării rebelilor Houthi a lăsat guvernul yemenit susţinut de Arabia Saudită în încercarea de a recuceri teritoriile ocupate de militanţi în ultimele zile, în timp ce Riadul se confruntă cu atacuri asupra unei conducte petroliere esenţiale, comise de militanţi aliaţi ai Iranului în Irak.

Ameninţările rebelilor Houthi au determinat Arabia Saudită să intre în stare de alertă maximă, alertele aeriene fiind declanşate zilnic în diferite zone ale ţării. Luni, o serie de atacuri efectuate de gruparea militantă cu rachete balistice şi drone au rănit 13 civili.

Aproape 94.000 de persoane din Yemen şi-au părăsit locuinţele de când luptele dintre Houthi şi forţele guvernamentale s-au intensificat în această lună, a anunţat luni Organizaţia Internaţională pentru Migraţie. Aproximativ 200 de şcoli au fost transformate în adăposturi în sud-vestul Yemenului pentru a găzdui numărul mare de familii strămutate, potrivit Comitetului Internaţional de Salvare.

Peste 2.000 de persoane ar fi fugit pe mare în Djibouti. Înaintarea rebelilor houthi îi aduce la doar 32 km de o bază militară americană din această ţară mică din Cornul Africii, situată de cealaltă parte a strâmtorii Bab al-Mandab.

Luni, experţii au avertizat că închiderea conductei est–vest a Arabiei Saudite — esenţială pentru transportul petrolului de la strâmtoarea Hormuz către terminalul de export de la Yanbu, la Marea Roşie — va pune o presiune suplimentară asupra exporturilor saudite şi asupra aprovizionării globale cu petrol. Oficialii estimează că repararea completă a conductei ar putea dura câteva săptămâni.

“Marea întrebare pentru traderi în acest moment este durata întreruperii de pe ruta est–vest. Orice perturbare prelungită şi pierderea de ofertă asociată acesteia ar putea împinge cu uşurinţă preţurile la un nivel şi mai ridicat”, a declarat Tim Waterer, analist-şef de piaţă la KCM Trade.

Compania de cercetare Rystad Energy a declarat luni că, din a doua jumătate a lunii august, prin conductă şi prin portul Yanbu au fost transportate în medie între 2,6 şi 4 milioane de barili de petrol pe zi — un volum care, potrivit companiei, riscă acum să “dispară de pe piaţă”.

Janiv Shah, vicepreşedinte pentru pieţele petroliere la Rystad Energy, a remarcat că recenta creştere a preţului petrolului Brent demonstrează că piaţa reacţionează deja la “o pierdere semnificativă de ofertă”. Rezervele Arabiei Saudite ar putea susţine exporturile în următoarele zile, însă această situaţie s-ar putea “schimba rapid”, a adăugat Shah.

Marţi dimineaţă, petrolul Brent a crescut cu 1,17%, ajungând la 106,92 dolari pe baril. Preţul mediu al motorinei în SUA a atins săptămâna trecută 6 dolari pe galon pentru prima dată, în condiţiile în care războiul cu Iranul, combinat cu atacurile ucrainene asupra rafinăriilor ruseşti, a redus oferta.

Conducerea rebelilor houthi a declarat că nu urmăreşte să blocheze toate transporturile comerciale din Marea Roşie, ci doar navele asociate Arabiei Saudite. Livrările din Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume, sunt esenţiale pentru economiile din Africa şi Asia, care depind de importurile de petrol din Orientul Mijlociu şi care au fost afectate cel mai puternic de perturbarea comerţului.

Experţii afirmă că rezervele tampon existente în sistem la începutul acestui an, care au protejat lumea de cele mai grave efecte ale unui şoc petrolier prin limitarea creşterii preţurilor, au dispărut în mare parte.

De la începutul războiului, în februarie, ţările au eliberat pe piaţă o parte din rezervele lor de ţiţei, iar SUA a ridicat, de asemenea, restricţiile privind petrolul depozitat pe nave aflate în larg, provenit din ţări aflate sub sancţiuni. Aceste rezerve tampon au fost acum “epuizate”, a declarat vineri Mike Wirth, directorul general al Chevron.

“Este mai greu să ne imaginăm un scenariu în care preţurile să scadă şi să o facă rapid”, a spus el. “Cred că riscurile rămân orientate spre creştere în următoarele câteva luni”.