Preşedintele Letoniei avertizează că Europa nu ţine pasul cu evoluţiile războiului cu drone şi aerian din Ucraina

Preşedintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a avertizat că Europa nu ţine pasul cu evoluţiile războiului cu drone şi al războiului aerian din Ucraina şi că majoritatea ţărilor NATO nu ar putea respinge un atac cu rachete ruseşti dacă acest conflict s-ar extinde.

Declaraţiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat publicaţiei The Guardian la Washington, unde Edgars Rinkēvičs a spus că evoluţiile tehnologice în domeniul războiului cu drone din Ucraina se desfăşoară cu o “viteză fulgerătoare” şi că eforturile actuale de pregătire pentru un război aerian ar putea deveni depăşite până la jumătatea anului viitor.

“Ceea ce vedem este că apărarea aeriană, apărarea împotriva dronelor şi apărarea antirachetă au probleme serioase”, a spus el.

“Şi să fim sinceri: Ucraina le are. Întreaga Europa şi NATO le au. Dacă Rusia decide să folosească câteva rachete pe teritoriul respectiv, cred că aceasta ar reprezenta astăzi o provocare serioasă pentru multe ţări în ceea ce priveşte capacitatea lor de a face faţă unui asemenea atac”, a adăugat el.

Întârzieri în aprovizionarea cu rachete de apărare aeriană

Ucraina şi aliaţii europeni se confruntă în prezent cu întârzieri în livrarea unor rachete esenţiale Patriot şi a altor rachete de apărare aeriană.

Potrivit unei analize bazate pe o evaluare a Congressional Budget Office, Statele Unite au consumat aproape două treimi din stocurile de interceptori esenţiali în războiul din Iran, iar refacerea acestor stocuri ar putea dura cel puţin cinci ani.

SUA a analizat posibilitatea externalizării producţiei de sisteme Patriot către Ucraina şi Europa, însă până acum nu s-a ajuns la un acord.

“Depinde de guvernul Statelor Unite, depinde de companie”, a spus Rinkēvičs, menţionând că discuţiile continuă şi recunoscând dificultăţile legate de anumite aspecte tehnice privind licenţierea.

“Avem anumite capacităţi în Europa, dar să fim realişti: Patriot este în continuare unul dintre cele mai bune sisteme, dacă nu chiar cel mai bun, pentru a contracara această ameninţare”, a adăugat el.

Avertismente privind extinderea conflictului

La Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite de săptămâna viitoare, de la New York, preşedintele american Donald Trump este aşteptat să se întâlnească cu lideri europeni de rang înalt, în contextul în care aliaţii NATO şi-au intensificat avertismentele privind riscul ca Rusia să extindă războiul din Ucraina.

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat joi, într-un discurs, că Rusia ar putea lansa în următoarele luni atacuri cu drone sau rachete împotriva unor ţări NATO care sprijină Ucraina, pentru a testa angajamentul Alianţei faţă de apărarea colectivă prevăzută la articolul 5 al Tratatului NATO.

Tusk a spus că Rusia ar încerca să “slăbească integritatea NATO” şi să demonstreze că “Articolul 5 este mai degrabă teoretic decât practic”, adăugând că Moscova ar încerca să prezinte incidentele drept accidente.

Întrebat despre îngrijorările lui Tusk privind posibilitatea ca Rusia să atace aliaţii europeni ai Ucrainei, Trump a declarat: “Cred că deja i-au atacat pe aliaţii Ucrainei. Au atacat aliaţii Ucrainei de aproximativ cinci ani”.

Apoi şi-a exprimat sprijinul pentru preşedintele Poloniei, Karol Nawrocki, susţinut de partidul conservator Lege şi Justiţie, spunând: “Aveţi un preşedinte extraordinar, era un mare admirator al lui Trump... face o treabă fantastică şi are situaţia sub control”.

Ţările baltice şi ameninţarea rusă

Naţiunile baltice, care se află de asemenea pe flancul estic al Rusiei, şi-au temperat avertismentele, afirmând că nu există indicii că Moscova ar intenţiona să declanşeze un război convenţional pentru a recuceri teritorii pe care le-a controlat cândva în perioada Uniunii Sovietice.

Cu toate acestea, Rinkēvičs a spus că Rusia şi-ar putea intensifica mobilizarea în următoarele luni, după alegerile locale, şi apoi ar putea folosi iarna pentru a “forţa lucrurile” în Ucraina, dar şi pentru a “face tot ce este necesar pentru a descuraja naţiunile care sprijină Ucraina să continue acest sprijin”.

El a spus că actele de sabotaj, atacurile cibernetice şi incidentele implicând drone şi rachete indică faptul că Rusia testează hotărârea Europei de a continua sprijinirea Ucrainei.

“Aş exclude o incursiune militară convenţională, dar trebuie să fim foarte vigilenţi în ceea ce priveşte toate celelalte posibilităţi”, a declarat el.

Un avion de luptă NATO a doborât marţi o dronă rusească deasupra Lituaniei. Polonia a ridicat de la sol avioane de vânătoare şi a închis joi aeroporturile Lublin şi Rzeszow-Jasionka din cauza unui atac rusesc asupra vestului Ucrainei.

Obiectivul NATO privind cheltuielile pentru apărare

Rinkēvičs şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la măsura în care aliaţii europeni sunt pe cale să atingă obiectivul de a cheltui 5% din PIB pentru apărare, obiectiv care a devenit un reper al administraţiei Trump de la Casa Albă pentru continuarea sprijinului acordat NATO.

El a spus că discuţiile privind asumarea de către Europa a unei părţi mai mari din responsabilitatea pentru propria apărare devin “mai constructive”, dar a adăugat că, atunci când este vorba despre “capacităţi reale... este nevoie de timp”.

“Mesajul nostru este, de asemenea, că avem nevoie de timp pentru a face acest lucru”, a spus el. “Nu se poate întâmpla într-o lună sau într-un an”.