Premierul Slovaciei pune sub semnul întrebării aplicarea Articolului 5 al NATO privind apărarea mutuală

Premierul slovac Robert Fico a declarat că va încerca să-şi menţină ţara în afara oricărui conflict militar care ar putea izbucni în baza clauzei de apărare colectivă a NATO, punând public sub semnul întrebării dacă Slovacia ar trebui să trimită mii de militari pentru a apăra un aliat.

Vorbind în faţa unor studenţi şi angajaţi ai unui spital din oraşul Prešov, în estul ţării, Fico a criticat ceea ce a descris drept o retorică tot mai belicoasă din partea liderilor europeni şi a întrebat împotriva cui intenţionează Europa să lupte.

“Pentru Dumnezeu, cu cine vrem să ne luptăm? Cu cine?”, a spus Fico în timpul evenimentului, potrivit unei postări redistribuite pe pagina sa de Facebook.

Fico nu a identificat Rusia drept un potenţial agresor sau o sursă de pericol militar pentru Europa. În schimb, i-a acuzat pe liderii europeni că folosesc discursul despre război pentru a distrage atenţia de la migraţia ilegală, competitivitatea scăzută şi preţurile ridicate la energie.

“Vă puteţi imagina, doamnelor şi domnilor, că ar fi invocat Articolul 5 al tratatului NATO?”, a spus Fico.

“Îşi poate imagina cineva că ni s-ar spune: Pregătiţi 5.000 de soldaţi, 10.000 de soldaţi, iar aceştia vor merge undeva să lupte? Şi nici măcar nu am şti cu cine, de ce sau pentru ce?”

El a spus că va “face totul” pentru a se asigura că Slovacia nu va participa la un război.

“Nu vreau ca Slovacia să facă parte din vreun conflict militar din cauza Articolului 5. În calitate de prim-ministru, voi face totul pentru a mă asigura că Slovacia nu va fi niciodată atrasă într-un conflict militar”, a continuat el.

Articolul 5 al NATO – organizaţie din care Slovacia face parte din 2004 – prevede că un atac armat împotriva unui membru NATO este considerat un atac împotriva tuturor membrilor.

Totuşi, activarea acestuia nu obligă automat fiecare aliat să trimită un număr prestabilit de militari. Fiecare membru trebuie să sprijine ţara atacată prin adoptarea “acelor măsuri pe care le consideră necesare”, ceea ce poate include utilizarea forţei armate, potrivit explicaţiei oficiale a NATO.

Prin urmare, descrierea făcută de Fico, potrivit căreia Slovaciei i s-ar ordona să trimită 5.000 sau 10.000 de soldaţi, nu reflectă marja de decizie pe care tratatul o acordă fiecărui aliat.

Fico, unul dintre puţinii lideri europeni care au participat la paradele de 9 mai de la Moscova după 2022, a criticat în repetate rânduri sprijinul militar acordat Ucrainei şi a cerut negocieri cu Moscova. Guvernul său a încetat acordarea ajutorului militar de stat către Kiev după revenirea sa la putere, deşi vânzările comerciale de armament realizate de companiile slovace au continuat.

Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. De atunci, guvernele europene şi-au majorat cheltuielile pentru apărare şi au avertizat că Moscova ar putea reprezenta o ameninţare mai largă pentru continent dacă nu este oprită în Ucraina. Recent, blocul european a propus un “Consiliu European de Securitate” pentru a răspunde unor potenţiale crize de securitate.

Liderii europeni au avertizat, de asemenea, cu privire la escaladări ruseşti pe întregul continent, în contextul a ceea ce au numit o creştere a atacurilor hibride, inclusiv drone înarmate descoperite în apropierea unor aeroporturi comerciale şi baze militare, precum şi comploturi de incendiere sprijinite de Moscova şi documentate în Polonia şi Regatul Unit.