Mamografia: investigaţia de referinţă pentru depistarea cancerului de sân
alte articole
Mamografia este o examinare imagistică cu raze X utilizată în principal pentru depistarea cancerului de sân, cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat la femei (cu excepţia cancerului de piele).
Deşi unele studii sugerează că mamografia reduce mortalitatea prin cancer de sân, există o dezbatere continuă dacă beneficiile — şi potenţialele efecte negative — sunt aceleaşi pentru fiecare femeie
Ce scop are mamografia?
Mamografia este o metodă de imagistică care utilizează raze X în doze mici (dar mai mari decât cele folosite la radiografiile dentare) pentru a crea imagini ale sânului, numite mamografii. În timpul examinării, fiecare sân este aşezat între două plăci de plastic şi comprimat uşor pentru a aplatiza ţesutul. Se realizează mai multe imagini din unghiuri diferite, fiecare imagine durând aproximativ 10–15 secunde. Întreaga examinare durează, de obicei, aproximativ 20 de minute.
Mamografia este utilizată în mod obişnuit în două moduri. Mamografiile de screening pot detecta tumorile într-un stadiu incipient, adesea înainte de apariţia simptomelor. Mamografiile de diagnostic sunt utilizate pentru a evalua modificările la nivelul sânului, cum ar fi un nodul sau alte anomalii. Ambele utilizează acelaşi echipament, dar mamografiile de diagnostic necesită imagini suplimentare din mai multe unghiuri, ceea ce duce la o doză de radiaţii uşor mai mare.
Mamografia tridimensională, cunoscută şi sub denumirea de mamografie cu tomosinteză, poate fi utilizată alături de mamografia standard. Spre deosebire de mamografia tradiţională, care captează câteva imagini plane, bidimensionale, din unghiuri fixe, mamografia cu tomosinteză utilizează un braţ cu raze X care se mişcă în arc în jurul sânului pentru a obţine imagini multiple din unghiuri diferite şi a crea o imagine mai clară a sânului.
Acest nivel îmbunătăţit de detaliu ajută medicii să distingă ţesutul normal suprapus de un potenţial cancer, ceea ce duce la o creştere de până la 40% a detectării precoce a cancerului şi la o reducere cu 40% a alarmelor false. Este deosebit de utilă pentru femeile cu ţesut mamar dens, deşi implică o radiaţie mai mare.
Cine ar trebui să ia în considerare mamografia
În SUA, recomandările privind efectuarea mamografiei de screening variază în funcţie de nivelul de risc al femeii şi de organizaţia medicală care emite recomandările.
Grupul de lucru pentru servicii preventive din SUA (U.S. Preventive Services Task Force) recomandă o mamografie la fiecare doi ani pentru femeile cu vârste cuprinse între 40 şi 74 de ani care prezintă un risc mediu. Societatea Americană de Cancer (American Cancer Society) recomandă mamografii anuale pentru femeile cu vârste cuprinse între 45 şi 54 de ani, apoi la fiecare doi ani începând cu vârsta de 55 de ani.
Femeilor cu risc crescut de cancer de sân li se recomandă să consulte un medic în ceea ce priveşte efectuarea mamografiilor înainte de vârsta de 40 de ani, efectuarea screeningului mai frecvent sau la adăugarea altor teste imagistice, cum ar fi ecografiile sau RMN-ul. Factorii de risc crescut includ o mutaţie a genelor BRCA1 sau BRCA2, antecedente personale sau familiale de cancer de sân sau ovarian, ţesut mamar dens sau radioterapie anterioară la nivelul toracelui.
Deşi testul a ajutat multe femei să depisteze cancerul de sân în stadiu incipient şi să-şi reducă riscul de deces, s-a discutat dacă fiecare femeie ar trebui să se supună screeningului pentru a beneficia de aceleaşi avantaje.
În ultimii ani, preocupările legate de diagnosticare excesivă şi tratament excesiv au atras o atenţie din ce în ce mai mare.
Diagnosticare excesivă apare atunci când screeningul detectează tipuri de cancer care nu ar fi provocat simptome sau probleme de sănătate pe parcursul vieţii unei persoane. Aceste tipuri de cancer se pot dezvolta foarte lent, pot rămâne stabile sau chiar pot regresa de la sine. O meta-analiză din 2023, realizată pe baza a 24 de studii, a constatat că, în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 40 şi 89 de ani, aproximativ 12,6% din cazurile de cancer de sân detectate prin mamografie se pot încadra în această categorie. Ratele de supradiagnosticare cresc, de asemenea, odată cu vârsta. Un studiu din 2023, realizat pe un eşantion de peste 54.000 de femei, a constatat că 31% dintre femeile cu vârste cuprinse între 70 şi 74 de ani, 47% dintre cele cu vârste cuprinse între 75 şi 84 de ani şi 54% dintre femeile cu vârsta de 85 de ani şi peste au fost supradiagnosticate.
Tratamentul excesiv decurge direct din diagnosticarea eronată. Deoarece în prezent nu este posibil să se determine care dintre cazurile de cancer mamar în stadiu incipient vor progresa şi care nu, majoritatea dintre ele sunt, de obicei, tratate. Aceasta înseamnă că unele persoane se supun intervenţiilor chirurgicale, radioterapiei sau altor terapii fără a obţine vreun beneficiu semnificativ, având totuşi urmări fizice şi emoţionale.
Merită menţionate câteva situaţii speciale:
Femeile cu vârsta de 75 de ani şi peste: Deciziile privind screeningul sunt, de obicei, individualizate, mai degrabă decât bazate pe programe de screening de rutină. Acest lucru se datorează faptului că multe cazuri de cancer mamar din această grupă de vârstă se dezvoltă mai lent, iar alte afecţiuni medicale au adesea prioritate. Totuşi, cazurile de cancer care nu sunt depistate din timp pot fi diagnosticate mai târziu, într-un stadiu mai avansat, ceea ce poate limita opţiunile de tratament în unele cazuri.
Sarcina şi alăptarea: Mamografiile sunt considerate, în general, sigure în timpul sarcinii şi alăptării, dar sunt adesea amânate în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor în care există motive specifice de îngrijorare.
Implanturi mamare: Femeile cu implanturi mamare pot efectua în continuare mamografii. Informarea în prealabil a centrului de mamografie permite tehnicienilor să utilizeze tehnici speciale de imagistică care deplasează implantul pentru o vizualizare mai bună. Femeile cu sâni reconstruiţi după mastectomie nu au nevoie, de obicei, de screening pe partea reconstruită.
Bărbaţii cu risc genetic crescut: Unii bărbaţi prezintă un risc genetic ereditar de cancer de sân, inclusiv mutaţii ale genelor BRCA1 sau BRCA2. Mamografiile de screening de rutină nu sunt recomandate, dar mamografiile de diagnostic pot fi utilizate dacă apar simptome.
Cât de eficientă este mamografia?
Mamografia identifică aproximativ 87% din cazurile de cancer de sân, cu o precizie mai mare la femeile în vârstă şi la cele cu sân adipos sau mai puţin dens.
Beneficiile mamografiei de screening în ceea ce priveşte supravieţuirea variază în funcţie de vârstă. Cercetările arată că mamografia este asociată cu o reducere de aproximativ 14% a mortalităţii prin cancer de sân în rândul femeilor în vârstă de 50 de ani şi cu o reducere de aproximativ 33% în rândul femeilor în vârstă de 60 de ani.
Pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 40 şi 49 de ani, beneficiul există, dar este mai mic şi mai puţin evident din punct de vedere statistic. Însă studii mai recente oferă o perspectivă mai încurajatoare în ceea ce priveşte screeningul timpuriu. Un studiu din 2022 şi un studiu din 2024 au constatat că mamografiile anuale începute la vârsta de 40 de ani şi continuate până la sfârşitul anilor 70 sau mai târziu au fost asociate cu o reducere de până la 40% a deceselor cauzate de cancerul de sân.
Mamografia este, de asemenea, eficientă în detectarea multor tipuri de cancer de sân, inclusiv carcinomul ductal invaziv şi carcinomul lobular invaziv, precum şi a leziunilor mici, cum ar fi carcinomul ductal in situ — o creştere anormală a ţesutului în stadiu incipient, limitată la canalele lactifere, care nu s-a răspândit încă în ţesutul înconjurător.
Cu toate acestea, pot exista în continuare rezultate fals pozitive şi fals negative.
Aproximativ 10–12% dintre mamografiile efectuate la femeile cu vârste cuprinse între 40 şi 49 de ani duc la o alarmă falsă. Pe parcursul a 10 ani de screening anual, aproximativ jumătate dintre femei vor avea cel puţin un rezultat fals pozitiv, iar între 7% şi 12% vor primi cel puţin o recomandare pentru o biopsie care, în final, nu va depista cancerul. Impactul emoţional al unei alarme false poate persista ani de zile, unele femei continuând să prezinte simptome de stres şi depresie mult timp după ce au fost declarate fără cancer.
Un rezultat fals negativ apare atunci când o mamografie nu depistează un cancer care există de fapt. Aproximativ 1 din 8 cazuri de cancer mamar rămâne nedetectat prin mamografia de screening, cel mai adesea la femeile cu ţesut mamar dens, unde tumorile pot fi mai greu de distins de ţesutul înconjurător. De aceea este important să consultaţi un medic dacă apar simptome noi la nivelul sânilor, chiar şi după o mamografie recentă cu rezultat normal.
De asemenea, screeningul nu pare să îmbunătăţească semnificativ ratele de mortalitate din toate cauzele.
Care sunt riscurile mamografiei?
Deşi mamografia este considerată, în general, sigură, ea prezintă totuşi riscuri, printre care:
- Expunerea la radiaţii: Expunerea la radiaţii în urma unei singure mamografii este redusă — aproximativ echivalentă cu radiaţia naturală de fond pe care o persoană o absoarbe în decurs de aproximativ cinci săptămâni. Cu toate acestea, sânul este unul dintre organele corpului cele mai sensibile la radiaţii, iar unii cercetători sugerează că expunerea cumulativă pe parcursul a zeci de ani de screening anual ar trebui luată în considerare în cadrul unei evaluări individuale a riscului.
- Disconfort: Mamografia este, în general, bine tolerată, cu puţine complicaţii. Efectele secundare posibile includ disconfort temporar, vânătăi sau mici hematoame. Imaginile de calitate insuficientă pot fi, de obicei, prevenite prin poziţionarea şi tehnica corespunzătoare.
- Anxietate: Mamografia poate provoca anxietate în rândul femeilor înainte de examinare, în timpul aşteptării rezultatelor sau după primirea unui rezultat anormal care necesită teste suplimentare. Rezultatele fals-pozitive pot spori şi mai mult stresul şi suferinţa emoţională, chiar şi atunci când, în final, nu este diagnosticat cancerul.
Care sunt alternativele la mamografie?
Mamografia rămâne metoda preferată pentru screeningul cancerului de sân. Conştientizarea tot mai mare a limitărilor mamografiei, în special la femeile cu ţesut mamar dens, a determinat tot mai multe persoane să exploreze opţiuni şi abordări suplimentare şi alternative de screening, dincolo de mamografia standard.
1. RMN-ul mamar
Această metodă de imagistică extrem de sensibilă utilizează magneţi şi unde radio pentru a crea imagini detaliate ale sânului. Este utilizată în principal împreună cu mamografia la femeile cu risc ridicat de cancer mamar, cum ar fi cele cu mutaţii BRCA.
RMN-ul mamar este mai sensibil decât mamografia şi poate detecta unele tipuri de cancer pe care mamografia le-ar putea omite, în special la femeile cu ţesut mamar dens sau la cele cu risc ridicat. Însă este mai costisitoare, durează mai mult şi prezintă un risc mai mare de a genera rezultate fals-pozitive.
2. Ecografia mamară
Ecografia mamară este utilizată în principal ca test imagistic de urmărire, pentru a clarifica anomaliile descoperite la o mamografie sau la un examen fizic, ajutând la distingerea între chisturile umplute cu lichid şi masele solide.
Este utilă, de asemenea, în evaluarea femeilor cu ţesut mamar foarte dens şi în timpul sarcinii, deoarece nu utilizează radiaţii. Dar ecografia nu este o metodă de screening primar fiabilă în sine, deoarece tinde să omită calcificările mici şi alte semne subtile pe care mamografia le detectează şi are o rată ridicată de rezultate fals-pozitive.
3. Termografia
Termografia, cunoscută şi sub denumirea de examinare imagistică termică digitală în infraroşu, utilizează o cameră cu infraroşu pentru a detecta tiparele de căldură de la suprafaţa pielii care pot indica inflamaţii sau modificări fiziologice timpurii, înainte să fie detectată o anomalie structurală. Este o metodă neinvazivă, nedureroasă şi nu utilizează radiaţii sau compresare, ceea ce o face sigură pentru scanări repetate.
Scanările termografice anuale pot stabili o valoare de referinţă personalizată, permiţând identificarea modificărilor modelelor termice ale pacientei în timp, pentru a ajuta la depistarea timpurie a potenţialelor probleme. Cu toate acestea, dovezile care susţin termografia ca test de screening independent pentru cancerul de sân rămân limitate. Rezultatele pot fi, de asemenea, influenţate de factori precum exerciţiile fizice, cofeina, anumite medicamente şi temperatura camerei. Este recomandat să fie considerată mai degrabă un instrument complementar decât un înlocuitor al mamografiei.
4. Examinarea imagistică moleculară a sânului
Examinarea imagistică moleculară a sânului utilizează un mic marker radioactiv pentru a evidenţia celulele canceroase care ar putea fi ascunse pe mamografii din cauza ţesutului mamar dens. Deoarece detectează activitatea ţesutului şi nu doar structura acestuia, poate identifica unele tipuri de cancer pe care mamografia nu le detectează.
Însă implică o expunere mai mare la radiaţii, este mai puţin accesibilă, durează mai mult şi costă mai mult decât mamografia, astfel încât este utilizată în principal ca test suplimentar.
Un studiu din 2025, care a implicat aproape 3.000 de femei urmărite pe parcursul mai multor ani, a constatat că adăugarea examinării imagistice moleculare a sânului la mamografia cu tomosinteză a detectat de aproximativ 2,5 ori mai multe cazuri de cancer mamar invaziv decât mamografia singură, dar a crescut uşor şi numărul femeilor chemate pentru teste suplimentare.
5. Mamografia cu contrast
Această tehnică de imagistică utilizează un contrast pe bază de iod injectat şi o mamografie specializată pentru a evidenţia zonele cu irigare sanguină crescută din sân, ceea ce poate ajuta la identificarea tumorilor. Este considerată o alternativă mai ieftină şi mai accesibilă la RMN-ul mamar şi se poate apropia de precizia RMN-ului în stabilirea stadiului cancerului de sân şi monitorizarea reacţiei la tratament. Însă injectarea contrastului prezintă un risc redus de complicaţii alergice sau renale.
Pregătirea pentru mamografie
Înainte de a programa o mamografie, ar trebui să discutaţi cu medicul dumneavoastră despre orice modificări recente ale sânilor, intervenţii chirurgicale anterioare, utilizarea hormonilor şi istoricul personal sau familial de cancer mamar. În general, este recomandat să evitaţi programarea examinării în săptămâna dinaintea menstruaţiei, când sânii sunt mai sensibili. Momentul ideal este adesea la o săptămână după menstruaţie. Dacă aţi efectuat mamografii la o altă unitate medicală, procuraţi-vă copii ale acestora, astfel încât radiologul să le poată compara cu imaginile actuale.
În ziua mamografiei:
- Evitaţi aplicarea deodorantului, loţiunilor, pudrelor, parfumurilor sau a altor produse similare sub braţe sau pe sâni, deoarece acestea pot afecta calitatea imaginii.
- Purtaţi haine uşor de îndepărtat şi evitaţi bijuteriile în jurul gâtului sau al pieptului.
- Luaţi în considerare administrarea unui analgezic uşor cu aproximativ o oră înainte de programare, după consultarea medicului dumneavoastră, pentru a reduce disconfortul..
La ce să vă aşteptaţi după o mamografie
Rezultatele unei mamografii de screening sunt de obicei disponibile în termen de două săptămâni. Nu presupuneţi că rezultatele sunt normale dacă nu primiţi veşti.
Rezultatele dvs. vor include un scor BI-RADS, un sistem standardizat de evaluare care ghidează îngrijirea ulterioară. Scorurile variază de la rezultate negative sau benigne — care necesită screening de rutină — la rezultate probabil benigne — care necesită, de obicei, o scanare de urmărire după şase luni — până la rezultate suspecte sau foarte sugestive, care pot necesita o biopsie.
Raportul va menţiona, de asemenea, densitatea sânilor dumneavoastră. Ţesutul mamar dens este frecvent şi poate fi detectat doar prin mamografie. Densitatea sânilor este importantă deoarece creşte uşor riscul de cancer mamar şi face ca mamografiile să fie mai dificil de interpretat.
