Îndepărtarea apendicelui este asociată cu un risc mai mare de Alzheimer

Apendicele a fost considerat multă vreme un organ în mare parte inutil, dar s-ar putea ca acesta să joace de fapt un rol important în menţinerea sănătăţii creierului şi în protecţia împotriva declinului cognitiv.

Un studiu a descoperit că îndepărtarea apendicelui este asociată cu boala Alzheimer. Apendicectomia s-a evidenţiat ca fiind cel mai puternic factor individual care contribuie la riscul de Alzheimer, depăşind alţi factori legaţi de stilul de viaţă şi istoricul medical.

„Presupunem că acesta funcţionează ca un rezervor de bacterii intestinale benefice”, a declarat Kaveh Khalilpour, profesor asociat la Universitatea de Tehnologie din Sydney, într-o declaraţie.

„Când este îndepărtat, microbiomul pierde un mecanism cheie de recuperare, şi anume capacitatea sa de a reface comunităţile microbiene sănătoase după boală, infecţie sau utilizarea antibioticelor.”, a afirmat el.

Studiul, publicat în revista Alzheimer’s & Dementia: Diagnosis, Assessment & Disease Monitoring, a constatat că informaţiile de sănătate cotidiene — în special dieta şi istoricul medical — ar putea ajuta la identificarea tiparelor legate de riscul de Alzheimer.

Spre deosebire de riscul genetic, aceşti factori pot fi modificaţi, a declarat Faezeh Karimi, conferenţiar la Universitatea de Tehnologie din Sydney, pentru The Epoch Times prin e-mail.

Dacă vor fi confirmate în cercetările viitoare, rezultatele ar putea contribui la metode mai simple şi mai ieftine de a semnaliza mai devreme riscul de Alzheimer.

Factorii de sănătate care s-au remarcat

Într-o analiză a aproape 10.000 de persoane, cercetătorii au descoperit că răspunsurile la chestionarele de sănătate de bază ar putea distinge persoanele cu Alzheimer de cele fără această boală cu o precizie destul de mare.

Cercetătorii au folosit inteligenţa artificială pentru a analiza 120 de variante diferite la 9.832 de persoane, inclusiv dieta, somnul, aportul de vitamine, istoricul medical şi factori generali de stil de viaţă.

Unele dintre cele mai puternice semnale au venit din surse neaşteptate.

Persoanele cărora li s-a extirpat apendicele – una dintre cele mai comune proceduri chirurgicale – au prezentat o probabilitate mult mai mare de a avea risc de Alzheimer în acest studiu. Cercetătorii sugerează că apendicele acţionează ca un rezervor pentru bacteriile intestinale benefice, ajutând microbiomul să se refacă după boală, infecţie sau utilizarea de antibiotice. Când este extirpat, capacitatea de recuperare este redusă, făcând mai dificilă restabilirea comunităţilor microbiene sănătoase.

Dincolo de această descoperire surprinzătoare, istoricul medical şi dieta s-au evidenţiat ca fiind cei mai puternici factori predictivi ai riscului. Afecţiunile comune pe termen lung, precum diabetul, hipertensiunea arterială şi depresia, s-au numărat printre cele mai puternice semnale.

Dieta a avut cele mai bune rezultate în ansamblu. Mai degrabă decât un singur aliment sau nutrient care să determine rezultatele, obiceiurile alimentare pe termen lung au contat cel mai mult, produsele lactate şi alte surse de lactoză părând a avea un efect protector deosebit. Dietele bogate în alimente integrale, proteine vegetale şi acizi graşi omega-3 au fost, de asemenea, asociate cu un risc mai scăzut de Alzheimer, în timp ce alimentele procesate, zaharurile rafinate şi grăsimile saturate au fost asociate cu un risc mai ridicat.

Potrivit constatărilor combinate, riscul de Alzheimer ar fi o acumulare a multor factori mici de-a lungul timpului, a remarcat Karimi.

„Studiul nostru se adaugă dovezilor tot mai numeroase că îngrijirea sănătăţii intestinale prin alimentaţie sănătoasă, gestionarea bolilor cronice şi reducerea inflamaţiei pot fi o parte importantă a reducerii riscului pe termen lung”, a spus Khalilpour.

Legătura dintre intestin şi creier

Cercetătorii au examinat, de asemenea, axa intestin-creier — un sistem de comunicare bidirecţional care leagă sistemele digestiv şi imunitar de creier.

„Când observăm tipare legate de intestin asociate cu riscul de Alzheimer, credem că acestea pot acţiona ca un semnal de avertizare timpurie, arătându-ne cum factorii mai generali de sănătate şi stil de viaţă afectează creierul în timp”, a spus Khalilpour.

Într-o analiză mai restrânsă a datelor privind microbiomul intestinal provenite de la aproximativ 2.000 de probe, persoanele cu Alzheimer au prezentat semne compatibile cu disbioza, adică un dezechilibru al bacteriilor intestinale. Acestea includeau o diversitate microbiană mai redusă şi niveluri semnificativ scăzute de bacterii benefice, precum Roseburia şi Faecalibacterium – specii care produc acizi graşi cu lanţ scurt, substanţe care ajută la controlul inflamaţiei în organism.

„Diversitatea microbiană era redusă, iar un mediu microbian mai inflamator se instalase, unul care pare capabil să trimită semnale dăunătoare creierului prin axa intestin-creier”, a spus Karimi.

Când funcţionează bine, un intestin sănătos susţine sistemul imunitar şi ţine sub control inflamaţia creierului.

„Intestinul ajută la reglarea inflamaţiei, susţine sistemul imunitar şi produce substanţe chimice importante care afectează modul în care funcţionează creierul”, a afirmat Khalilpour.

Aceste semnale nu există izolat, a adăugat el. Sănătatea intestinală reflectă multe aspecte ale vieţii de zi cu zi care acţionează împreună în timp.

Privind spre viitor: o nouă cale pentru screening

Deşi modelul nu este un instrument de diagnostic, cercetătorii au spus că acesta indică un viitor în care chestionarele simple de sănătate ar putea ajuta la identificarea mai timpurie a tiparelor de risc, la un cost mai mic.

„Spre deosebire de factorii de risc genetici, aceştia există pe o linie temporală asupra căreia se poate interveni”, a spus Karimi. Acest lucru le face potenţial acţionabile. În timp, a spus ea, ar putea deveni posibil nu doar să identificăm riscul mai devreme, ci să intervenim înainte ca procesele bolii să se instaleze complet.

„Scopul nu este doar să construim instrumente de predicţie mai inteligente, ci să construim sisteme de sănătate publică mai bune, care pot identifica riscul mai devreme, ghida strategiile de prevenire şi susţine o îmbătrânire mai sănătoasă la nivel de populaţie”, a precizat Khalilpour.

Sursa: Epoch Times SUA