De ce nu ne putem opri să vorbim despre ceilalţi
alte articole
Michelle Tennant ştie cât de dureros este să fii subiectul unor bârfe nejustificate.
Cu câţiva ani în urmă, a aflat că un prieten apropiat o vorbea pe la spate în termeni negativi. Când l-a întrebat, a descoperit ceva neaşteptat: pur şi simplu, ea îi amintea de fosta lui soţie. Acest lucru nu scuză comportamentul, dar astfel i-a înţeles punctul de vedere.
„Unul dintre principalele motive pentru care oamenii răspândesc bârfe dăunătoare se datorează problemelor nerezolvate din propriile lor vieţi”, a spus Tennant, care deţine o diplomă de master în dezvoltare umană.
„Oamenii răniţi rănesc alţi oameni.”, a afirmat aceasta.
Totuşi, bârfa nu trebuie să rănească oamenii – depinde de modul în care este folosită.
Fiind unul dintre cei cinci experţi de frunte în comportamentul uman care au vorbit cu The Epoch Times, Tenant a spus că bârfa nu este în mod inerent rea. Folosită cu înţelepciune, poate proteja, informa sau conecta oamenii; folosită neglijent, poate dăuna relaţiilor şi chiar afecta sănătatea fizică.
De ce bârfim
„Fiinţele umane sunt programate antropologic să bârfească”, a declarat pentru The Epoch Times Shawne Duperon, unul dintre cei 100 de cercetători în domeniul bârfelor din lume. „Nu putem să nu bârfim.”
Duperon, care deţine un doctorat în comunicare şi studii media de la Universitatea Wayne State, a lansat Project Forgive, o fundaţie non-profit de leadership care a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace în 2016.
Majoritatea cercetătorilor definesc bârfa ca fiind vorbirea despre cineva care nu este prezent şi împărtăşirea de informaţii care nu sunt cunoscute pe scară largă. Conform acestei definiţii, un procent mare din conversaţiile de zi cu zi se încadrează în această categorie, iar majoritatea sunt inofensive.
Un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences a constatat că majoritatea bârfelor cotidiene sunt neutre, mai degrabă decât răuvoitoare. A menţiona pe scurt promovarea unui coleg este neutru; a atribui fără temei aceeaşi promovare unui comportament necinstit nu este.
Bârfa poate fi pozitivă. Un exemplu ar putea fi atunci când un coleg este în concediu medical, iar colegii de muncă discută despre cât de rău le pare pentru angajatul bolnav, oferindu-se să contribuie şi să ajute la preluarea sarcinilor de lucru.
„Bârfa nu este trivială”, a spus Duperon. „Şi este, de fapt, una dintre principalele modalităţi prin care oamenii înţeleg lumea.”
Roy Baumeister, care deţine un doctorat în psihologie de la Universitatea Princeton şi a fost preşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Psihologie Pozitivă, a declarat pentru The Epoch Times că oamenii sunt inerent sociali. În acest sens, bârfa ajută la consolidarea cooperării.
Eshin Jolly, care are un doctorat în psihologie şi este profesor asistent de psihologie la Universitatea din California, San Diego, are aceeaşi opinie. El şi colegii săi au studiat despre bârfă şi au publicat un articol de cercetare cu privire la concluziile lor în 2021. Lucrarea respectivă sugerează că bârfa este un instrument care îndeplineşte multiple funcţii – crearea de legături, împărtăşirea de experienţe şi ajutarea oamenilor să-şi adapteze comportamentul.
„Modul în care bârfa favorizează legăturile sociale valorifică sentimentul de conexiune pe care îl experimentăm dintr-o viziune asupra lumii împărtăşită cu o altă persoană”, a declarat el pentru The Epoch Times.
În timp ce bârfa prosocială poate consolida legăturile, bârfa negativă poate afecta nu doar reputaţia şi relaţiile, ci şi sănătatea noastră fizică.
Când bârfa devine nocivă
Oricine a fost vreodată ţinta unor bârfeli răutăcioase, ştie că este dureros. Cercetările arată că creierul procesează respingerea socială pe aceleaşi căi neuronale ca şi durerea fizică.
Când reputaţia cuiva este ameninţată sau se simte exclus, corpul poate trece într-un mod de „luptă sau fugă”, eliberând hormoni de stres precum cortizolul şi adrenalina. În timp, stresul social repetat îşi lasă amprenta, contribuind la anxietate, depresie, dureri de cap şi probleme digestive.
Bârfele răutăcioase se pot întoarce împotriva celui care le răspândeşte. Ceea ce pare satisfăcător pe moment duce adesea mai târziu la vinovăţie, îndoieli sau regret, ceea ce le face să fie comparate cu mâncarea nesănătoasă: satisfăcătoare pe termen scurt, dar dăunătoare pe termen lung.
Tinerii pot fi deosebit de vulnerabili la efectele bârfelor nocive. În timp ce adulţii ar putea înţelege faptul că bârfitorii distructivi se confruntă cu probleme de stimă de sine, adolescenţii nu pot raţionaliza la fel de bine, deoarece cortexul lor prefrontal, responsabil pentru procesele cognitive complexe, precum planificarea şi controlul comportamentului, nu se dezvoltă pe deplin până la vârsta de 25 de ani.
Experţi: Bârfa este un comportament înrădăcinat, profund uman, cu puterea de a apropia oamenii sau de a-i îndepărta.
„Bârfa este adesea răspândită atunci când nu toată lumea poate vedea sau şti acelaşi lucru”, a spus Jolly.
Pentru mulţi oameni, acest lucru se întâmplă în timpul adolescenţei, când informaţiile sociale acţionează ca o monedă de schimb care separă diferite grupuri şi ierarhii.”, a adăugat acesta.
Cum a schimbat tehnologia regulile jocului
Bârfa a fost întotdeauna puternică. Mass-media digitală a făcut-o mai rapidă, mai răspândită şi mai greu de controlat.
Pamela Rutledge deţine un doctorat în psihologie şi este directoarea Centrului de Cercetare în Psihologie Media. Comentatoare frecventă pe teme de tehnologie, cultură pop şi comportamentul pe reţelele sociale, ea a declarat pentru The Epoch Times că arhitectura platformelor sociale este concepută special pentru a amplifica cele mai rele tendinţe ale bârfelor. Algoritmii recompensează noutatea şi încărcătura emoţională.
„Iar bârfa oferă un impact rapid.”, a afirmat aceasta.
O parte din ceea ce face bârfa atât de captivantă – online sau offline – este de natură neurologică. Ea declanşează sistemul de recompensă al creierului, eliberând dopamină – neurotransmiţătorul legat de plăcere – şi oxitocină, care favorizează legăturile sociale. Însă bârfa digitală aplatizează nuanţele într-un mod în care conversaţiile din lumea reală o fac rar.
„Bârfa de pe reţelele sociale este redusă la naraţiuni simple, uşor de digerat, cu câştigători, învinşi, eroi şi ticăloşi clar definiţi”, a precizat Rutledge.
„Informaţiile false se răspândesc mai repede deoarece tind să fie mai noi, neobişnuite, ameninţătoare şi, prin urmare, captivante din punct de vedere emoţional.”, a adăugat ea.
Televiziunea de divertisment şi cultura influencerilor au agravat problema, poziţionând spectatorii ca observatori privilegiaţi ai ştirilor de bârfe, cu acces la informaţii despre persoane pe care simt că le cunosc îndeaproape. Expunerea intensă la conţinut generat de conflicte ridică aşteptările de bază privind conflictele şi drama în viaţa reală, normalizând bârfa ca formă acceptabilă de implicare socială.
„Jurnalismul despre celebrităţi şi tabloidele au creat modelul economic, iar podcasturile şi cultura influencerilor l-au făcut mai personal, unde speculaţiile şi „tea” [bârfa] au devenit forme de sine stătătoare”, a afirmat ea.
Cum să foloseşti bârfa cu înţelepciune
A vorbi urât, a divulga secrete, a obţine ştirea exclusivă… există nenumărate moduri de a descrie bârfa, deoarece este atât de universală – şi, potrivit experţilor în bârfe, nu va dispărea nicăieri.
Baumeister a oferit un filtru simplu: „Adesea, ceea ce spun oamenii despre cineva se repetă, chiar şi persoanei respective. Aşadar, înainte de a spune ceva, gândeşte-te dacă vrei să rişti ca acel lucru să ajungă la urechile persoanei despre care bârfeşti.”
Sau, mai simplu: „Nu lăsa cuvintele să-ţi iasă din gură dacă nu le-ai spune în faţa persoanei despre care este vorba”, a spus Tennant.
Înainte de a fi tentat să bârfeşti, ea te sfătuieşte să te întrebi dacă ceea ce urmează să spui este dureros sau răutăcios.
„Îţi apasă conştiinţa? Dacă este pozitiv, de obicei este o senzaţie uşoară. Bârfa bună dă energie, mai degrabă decât să o consume.”, a adăugat aceasta.
În cele din urmă, distincţia asupra căreia au fost de acord toţi experţii cu care a vorbit The Epoch Times este că bârfa este un comportament înrădăcinat, profund uman, cu puterea de a apropia oamenii sau de a-i îndepărta.
„Problema nu este bârfa. Problema este modul în care o folosim”, a spus Duperon.
