"Super" El Niño a sosit oficial, iar oamenii de ştiinţă se tem că situaţia s-ar putea agrava foarte rapid

Un puternic fenomen El Nino s-a format oficial în Oceanul Pacific, iar meteorologii au avertizat joi că acesta este pe cale să atingă o intensitate istorică şi să amplifice fenomenele meteorologice extreme la nivel global.
Se estimează că acest ciclu natural de încălzire va accentua temperaturile globale, deja ridicate din cauza emisiilor provenite din combustibili fosili, şi ar putea intensifica modelele de vreme severă din întreaga lume. Fenomenul este prognozat să egaleze sau chiar să depăşească El Nino-ul record din 1997, care a provocat pagube de miliarde de dolari prin valuri de căldură, inundaţii, secete, tornade şi incendii de vegetaţie.
Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică a SUA (NOAA) a confirmat oficial existenţa fenomenului El Nino, o încălzire a apelor Pacificului în apropierea Ecuatorului, care influenţează profund tiparele meteorologice globale. NOAA estimează o probabilitate de 63% ca acest El Nino să devină atât de intens până la sfârşitul toamnei şi începutul iernii încât „să se numere printre cele mai mari evenimente El Nino din evidenţele istorice care datează din 1950”.
Cercetătoarea în domeniul climei Abby Frazier, de la Universitatea Clark, a explicat că apele calde şi adânci asociate cu El Nino aduc „o cantitate mare de căldură suplimentară la suprafaţă, alimentând numeroase fenomene extreme în multe regiuni ale lumii”. Potrivit Independent, ea a avertizat că, în special în zona Pacificului, „situaţia se poate deteriora foarte rapid”.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a exprimat aceeaşi îngrijorare, descriind El Nino drept un „avertisment climatic urgent” şi afirmând că „condiţiile El Nino vor turna gaz pe focul unei lumi aflate în încălzire”.
Impactul El Nino
Efectele acestui model meteorologic diferă de la o regiune la alta. El Nino reduce adesea — fără a elimina complet — activitatea sezonului uraganelor din Atlantic, însă o intensifică în Pacific. Astfel, coastele de est şi de la Golful Mexic ale SUA ar putea beneficia de o perioadă mai liniştită, în timp ce Hawaii şi alte insule sunt expuse unor riscuri mai mari, a explicat Frazier.
Acest ciclu natural de încălzire este aşteptat să amplifice temperaturile globale, deja ridicate de emisiile de combustibili fosili, şi să intensifice fenomenele meteorologice extreme la nivel mondial.
Oamenii de ştiinţă specializaţi în climă afirmă că Orientul Mijlociu, afectat de secetă, ar putea avea de câştigat. Alte regiuni se confruntă însă cu riscuri sporite. Zone din vestul Americii de Sud — unde fenomenul El Nino a fost observat pentru prima dată cu decenii în urmă — se confruntă adesea cu ploi abundente şi inundaţii, însoţite de veri deosebit de călduroase. India ar putea experimenta valuri de căldură mai intense, în timp ce Australia se confruntă cu ameninţări legate de secetă, incendii de vegetaţie şi temperaturi extreme.
Nord-estul Africii va trece probabil prin schimbări meteorologice bruşte, de la secetă severă la ploi periculos de abundente, a declarat climatologul şi expertul în El Nino Muhammad Azhar Ehsan, de la Universitatea Columbia.
În Statele Unite, El Nino poate provoca furtuni mai puternice şi precipitaţii mai abundente în sudul ţării, însă tinde, în general, să favorizeze agricultura americană, potrivit lui Jon Gottschalck, şeful diviziei operaţionale din cadrul Centrului pentru Predicţii Climatice al NOAA.
Michael Ferrari, meteorolog şi director de cercetare la firma de analiză investiţională Moby, a declarat că perspectivele pentru culturile de cereale şi seminţe, în special soia, sunt favorabile în 18 state agricole importante, însă situaţia este mai puţin clară pentru sectorul lactatelor şi al creşterii bovinelor.
Munţii Stâncoşi din nord şi sud-vestul SUA — regiuni afectate de un deficit de zăpadă „ieşit din orice statistică” — ar putea beneficia de ploi puternice în timpul verii, a spus Gottschalck. Cele mai importante efecte ale fenomenului în Statele Unite se resimt de obicei iarna, când sudul ţării devine mai umed, iar nord-vestul Pacificului mai cald şi mai uscat.
Per ansamblu însă, temperaturile mai ridicate generate de acest fenomen meteorologic pot încetini creşterea economică a Statelor Unite, a afirmat economistul în domeniul climatic Marshall Burke de la Universitatea Stanford. Mai mulţi climatologi estimează că anul 2027 va deveni cel mai călduros an înregistrat vreodată, din cauza efectelor întârziate ale acestui El Nino, care este aşteptat să atingă intensitatea maximă în toamnă sau iarnă.
„Avem dovezi destul de clare că economia Statelor Unite creşte mai lent atunci când temperaturile sunt peste normal”, a declarat Burke.
Semne timpurii puternice
Intensitatea fenomenelor meteorologice extreme provocate de El Nino depinde şi de momentul în care acesta se dezvoltă.
În mod obişnuit, El Nino se formează vara, atinge apogeul la sfârşitul toamnei sau începutul iernii şi se estompează în primăvara următoare, au explicat oamenii de ştiinţă.
Totuşi, echipa lui Ehsan prognozează că acest El Nino va atinge punctul maxim cu una sau două luni mai devreme, pe baza semnalelor puternice observate în ultimele săptămâni. Climatologul Gabriel Vecchi, de la Universitatea Princeton, a afirmat că episoadele El Nino de asemenea amploare tind, de asemenea, să dureze mai mult.
Indiciile timpurii — inclusiv ridicarea spre suprafaţă a unor mase de apă mai caldă în Pacific — au fost atât de puternice şi evidente încât toţi prognozatorii au ajuns la aceeaşi concluzie privind un El Nino extrem de intens, a spus Vecchi, adăugând că, în această perioadă a anului, previziunile referitoare la El Nino sunt de obicei mult mai divergente.
Frazier şi alţi cercetători susţin că, pe măsură ce planeta se încălzeşte din cauza arderii cărbunelui, petrolului şi gazelor naturale, episoadele El Nino vor deveni mai puternice. Totuşi, ea a precizat că este prea devreme pentru a spune dacă actualul fenomen este o consecinţă directă a acestui proces.
Chiar înainte de confirmarea sa oficială, acest El Nino primise deja porecle precum „Super” sau „Godzilla”.
„În loc să le cerem oamenilor să se teamă, putem să îi încurajăm să fie pregătiţi”, a declarat Ehsan de la Universitatea Columbia.