De la excedent la deficit. Chisăliţă: România a pierdut un miliard de euro la produsele petroliere rafinate

România a trecut, în numai un an, de la excedent la deficit în comerţul cu produse petroliere rafinate. În primul semestru din 2026, deficitul a fost de 590,3 milioane de euro, faţă de un excedent de 380,6 milioane de euro în aceeaşi perioadă din 2025, potrivit unei analize a Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI). Diferenţa este de aproape un miliard de euro.

În acelaşi timp, deficitul comercial la ţiţei s-a redus cu 229,7 milioane de euro. Per ansamblu, deficitul cumulat pentru ţiţei şi produse petroliere a crescut de la 1,783 miliarde de euro la 2,524 miliarde de euro, cu 41,6% faţă de primul semestru al anului trecut.

„Schimbarea decisivă nu este creşterea deficitului la ţiţei – acesta chiar s-a redus – ci trecerea României de la un excedent de 380,6 milioane euro la produse rafinate la un deficit de 590,3 milioane euro. Într-un singur an, balanţa carburanţilor s-a întors cu aproape un miliard de euro”, arată Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI, potrivit Ziare.com.

Potrivit analizei, România a importat în primele şase luni ale anului produse petroliere rafinate în valoare de aproximativ 1,62 miliarde de euro şi a exportat produse de circa 1,03 miliarde de euro. Chisăliţă consideră că deteriorarea balanţei reflectă, între altele, pierderea temporară a unei părţi din capacitatea internă de rafinare.

Expertul indică oprirea rafinăriei Petrotel din octombrie 2025, în contextul sancţiunilor aplicate Lukoil, şi revizia programată a rafinăriilor Petromidia şi Vega, începută la 24 februarie 2026 şi desfăşurată pe parcursul a aproximativ 20 de zile. În opinia sa, suprapunerea acestor situaţii a redus capacitatea de producţie disponibilă şi a sporit nevoia de importuri de produse finite.

„Guvernul a administrat situaţia ca pe o problemă juridică şi diplomatică, dar efectele au fost industriale şi comerciale: capacitate de rafinare pierdută, producţie internă mai mică, exporturi reduse şi importuri de carburanţi mai mari. (...) România a ajuns astfel, pentru o perioadă, dependentă în principal de Petrobrazi şi de importurile de produse finite. Nu revizia Petromidia este eşecul. Eşecul este absenţa unei redundanţe funcţionale într-un sector strategic”, susţine preşedintele AEI.

Chisăliţă avertizează că importurile de carburanţi pot influenţa costurile din transport, agricultură, industrie şi construcţii, care se pot transmite ulterior în preţurile plătite de populaţie. El precizează însă că datele comerciale exprimate în euro nu permit stabilirea exactă a contribuţiei scumpirilor şi a modificării cantităţilor la deteriorarea balanţei.

Pentru a reduce vulnerabilitatea sectorului, AEI propune clarificarea situaţiei Petrotel, menţinerea permanentă a unei capacităţi minime de rafinare, coordonarea reviziilor marilor rafinării şi publicarea lunară a datelor privind producţia, importurile şi exporturile. Asociaţia cere şi o diferenţiere a stocurilor obligatorii în funcţie de tipul produselor.

Deficitul de 2,524 miliarde de euro se referă doar la soldul cumulat al comerţului cu ţiţei şi produse petroliere, nu la întreaga balanţă energetică a României. Categoria produselor rafinate folosită în analiză include, pe lângă benzină şi motorină, alte uleiuri şi preparate petroliere.