Tel Avivul ar putea deveni noul Teheran pentru SUA, susţine "think tank-ul Israelului"

Israelul este îngrijorat de perspectiva ca SUA, urmând exemplul Europei, să impună la rândul lor sancţiuni. Mark Dubowitz, directorul executiv al FDD — un think tank cunoscut în SUA drept “think tank-ul Israelului” — a declarat că preşedintele american care va prelua funcţia în 2029 ar putea impune Israelului măsuri economice dure, similare celor aplicate Iranului.

Propunând Tel Avivului o strategie de a-şi consolida practic influenţa asupra SUA din interior, Dubowitz a adăugat: “Israelul şi SUA trebuie să-şi aprofundeze integrarea într-o asemenea măsură încât provocarea unor prejudicii financiare Israelului să implice şi costuri semnificative pentru Washington”, potrivit Yeni Safak.

Un articol intitulat “Israelul trebuie să fie pregătit pentru războiul financiar”, semnat de Mark Dubowitz, directorul executiv al Foundation for Defense of Democracies (FDD), evidenţiază îngrijorarea Israelului şi a grupurilor sioniste asociate faţă de creşterea sprijinului public pentru Palestina în SUA, precum şi planul acestora de a atrage SUA într-o situaţie de criză pentru a contracara această tendinţă.

Articolul avertizează că reacţia negativă a publicului american faţă de Israel se intensifică de la o zi la alta şi că, după alegerile prezidenţiale din 2028, ar putea fi impuse împotriva Tel Avivului sancţiuni economice dure, similare celor aplicate Iranului. Autorul susţine că Israelul şi susţinătorii săi trebuie să ia de pe acum măsuri preventive pentru a face faţă unui asemenea scenariu.

Dintre măsurile propuse de Dubowitz, cea mai importantă este aprofundarea “integrării” Israelului în instituţiile americane.

Creşte simpatia pentru Palestina în rândul opiniei publice din SUA

Referindu-se la sancţiunile impuse coloniştilor israelieni din teritoriile palestiniene în timpul mandatului fostului preşedinte american Joe Biden drept precedent, Dubowitz a scris că după 2029 ar putea fi luate decizii mai dure, pe măsură ce influenţa Israelului la Washington se diminuează.

“Protecţia politică a Israelului slăbeşte, de asemenea. Politicieni americani importanţi se simt din ce în ce mai liberi să adopte poziţii mai dure”, a scris Dubowitz, adăugând că sondajele de opinie arată că mai mulţi americani simpatizează acum cu palestinienii decât cu israelienii.

“Acest lucru nu se limitează la democraţi: 57% dintre republicanii cu vârsta sub 50 de ani au o opinie nefavorabilă despre Israel”, a remarcat el.

O structură concepută pentru războiul financiar

Articolul propune, de asemenea, mai multe măsuri pentru evitarea ameninţării sancţiunilor împotriva Israelului.

Printre acestea se numără înfiinţarea de către Israel a unei structuri dedicate războiului financiar, mai exact a unei “echipe interinstituţionale pentru securitate economică, care să funcţioneze permanent şi să includă participarea sectorului privat”.

Această echipă ar avea sarcina de a desfăşura exerciţii de simulare a războiului financiar, de a monitoriza ameninţările şi de a pregăti măsuri de contracarare.

Cea mai frapantă propunere a lui Dubowitz se referă la aprofundarea integrării dintre SUA şi Israel.

“Ar trebui să consolideze relaţiile cu guvernatorii statelor americane şi cu instituţiile financiare, ceea ce s-ar putea dovedi esenţial atunci când climatul politic de la Washington se va schimba”, a scris Dubowitz.

El a adăugat: “Cel mai important, Israelul şi SUA trebuie să-şi aprofundeze atât de mult integrarea militară, tehnologică, de informaţii şi economică, încât provocarea unor prejudicii financiare Israelului să implice şi un cost semnificativ pentru Washington”.

Propunerea a fost interpretată drept o încercare de a lega direct Washingtonul de Tel Aviv.

Potrivit articolului, lobby-ul pro-Israel ar fi început deja să acţioneze pentru punerea în aplicare a acestui plan. O prevedere din Naţional Defense Authorization Act pentru anul fiscal 2027, prezentată Congresului SUA în mai, conţine reglementări care ar putea schimba natura relaţiei militare dintre SUA şi Israel.

Secţiunea 224, intitulată “Iniţiativa SUA–Israel pentru cooperarea în domeniul tehnologiei de apărare”, din proiectul elaborat de Comisia pentru Serviciile Armate a Camerei Reprezentanţilor, prevede ca cooperarea dintre armatele şi industriile de apărare ale celor două ţări să devină mult mai instituţionalizată şi permanentă.

Prin acest mecanism, lobby-ul israelian urmăreşte să ofere ajutorului militar acordat anual de SUA Israelului un statut permanent, care să nu poată fi afectat de eventuale decizii privind sancţiunile.

În baza actualului acord de ajutor militar, semnat în timpul mandatului fostului preşedinte american Barack Obama, Washingtonul oferă Israelului aproximativ 3,8 miliarde de dolari anual sub formă de ajutor militar. Acordul pe 10 ani expiră în 2028.

Face Iranul parte din plan?

Se analizează, de asemenea, ipoteza potrivit căreia convingerea preşedintelui american Donald Trump de către premierul israelian Benjamin Netanyahu de a intra în război cu Iranul, folosind rapoarte de informaţii care s-au dovedit nefondate, ar fi putut reprezenta o operaţiune a lobby-ului israelian menită să impună costuri Washingtonului şi să menţină sprijinul pentru Israel.

În presă internaţională s-a relatat că publicaţiile FDD au avut un rol în orientarea politicii Casei Albe în primele luni ale războiului cu Iranul.

Senator american blochează o vânzare de arme

Potrivit informaţiilor obţinute de ziarul american The Hill, senatoarea democrată Jeanne Shaheen, membră importantă a Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului, a blocat o vânzare de arme către Israel în valoare de 2,8 miliarde de dolari.

Shaheen şi unii democraţi şi-au exprimat nemulţumirea faţă de atacurile lui Netanyahu, despre care au afirmat că au provocat un număr mare de victime civile în Gaza, faţă de bombardamentele israeliene asupra Siriei şi faţă de intensificarea violenţelor comise de israelieni care preiau terenuri palestiniene în Cisiordania ocupată.

S-a menţionat că vânzarea de arme includea 40.000 de bombe de câte o tonă, care ar putea contribui la creşterea numărului de victime în Fâşia Gaza.