Şefa diplomaţiei UE cere protejarea Curţii Penale Internaţionale în contextul unor "presiuni imense"
Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut luni protejarea urgentă a Curţii Penale Internaţionale (CPI), avertizând că tribunalul se află sub “presiuni imense” din partea unor actori politici care încearcă să submineze justiţia internaţională.
Vorbind în cadrul unui eveniment organizat în marja Adunării Generale a ONU, dedicat diplomaţiei umanitare şi dreptului internaţional umanitar, Kallas a declarat că apărarea mecanismelor judiciare existente reprezintă prima linie de protecţie a dreptului internaţional.
“În primul rând, apărăm mecanismele pe care le avem deja pentru respectarea dreptului internaţional umanitar, atât instanţele naţionale, cât şi cele internaţionale, Curtea Internaţională de Justiţie şi Curtea Penală Internaţională, CPI”, a spus ea, citată de Yeni Safak, subliniind că tragerea la răspundere reprezintă piatra de temelie a acestui cadru juridic.
“Contrar a ceea ce ar trebui să se întâmple, CPI se află acum sub presiuni imense”, a adăugat Kallas, avertizând că aceste presiuni depăşesc instituţia în sine şi pun sub semnul întrebării angajamentul fundamental faţă de ordinea juridică internaţională instituită după cel de-al Doilea Război Mondial.
Diplomata estoniană a subliniat că CPI reprezintă promisiunea comunităţii internaţionale că victimele celor mai grave crime internaţionale nu vor fi abandonate atunci când tragerea la răspundere devine incomodă din punct de vedere politic.
“Şi să nu uităm că CPI este promisiunea lumii că victimele celor mai grave crime internaţionale nu vor fi uitate doar pentru că tragerea la răspundere a devenit incomodă din punct de vedere politic. Trebuie să o protejăm”, a declarat ea.
Mecanisme pentru înfăptuirea justiţiei
Kallas a susţinut că dreptul internaţional în sine nu necesită revizuire, dar a avertizat că impunitatea generează la rândul ei impunitate, prezentând trei căi pentru consolidarea mecanismelor de tragere la răspundere.
Ea a menţionat procesele de la Nürnberg şi Tokyo, precum şi tribunalele pentru fosta Iugoslavie şi Rwanda, drept precedente istorice. De asemenea, a amintit Tribunalul Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei ca pe un mecanism contemporan destinat să urmărească înfăptuirea justiţiei atunci când structurile existente se dovedesc insuficiente.
Dovezi din zonele de conflict
Şefa diplomaţiei UE a evidenţiat eforturile susţinute de blocul comunitar pentru documentarea presupuselor crime de război din Siria, precum şi o anchetă coordonată de ONU privind Afganistanul.
Ea a subliniat că păstrarea dovezilor din Gaza rămâne esenţială în contextul începerii operaţiunilor de îndepărtare a molozului.
“Fie că este vorba despre Siria, Afganistan, Gaza sau orice altă zonă de conflict, tragerea la răspundere nu poate fi selectivă, altfel întregul sistem este pus sub semnul întrebării”, a declarat Kallas, subliniind că o justiţie selectivă riscă să delegitimeze întregul sistem juridic internaţional.
