Şefa în exerciţiu a serviciilor de informaţii americane publică informaţii declasificate despre 120 de biolaboratoare străine

Directoarea Serviciului Naţional american de Informaţii (DNI), Tulsi Gabbard, a publicat vineri informaţii declasificate privind finanţarea din banii contribuabililor americani a peste 120 de laboratoare biologice din mai mult de 30 de ţări străine.

Şefa serviciilor de informaţii aflată la final de mandat a acuzat oficiali ai administraţiei Biden că au „minţit” cu privire la existenţa acestora.

„În ciuda impactului global potenţial catastrofal pe care îl poate avea cercetarea asupra agenţilor patogeni periculoşi desfăşurată în biolaboratoare, politicienii, aşa-zişii profesionişti din domeniul sănătăţii precum dr. Fauci şi entităţi din cadrul echipei de securitate naţională a administraţiei Biden au minţit poporul american cu privire la existenţa biolaboratoarelor finanţate şi susţinute de SUA şi i-au ameninţat pe cei care au încercat să dezvăluie adevărul”, a declarat Gabbard, potrivit New York Post.

„ODNI va continua să colaboreze îndeaproape cu partenerii din întregul guvern pentru a identifica unde se află aceste laboratoare, ce agenţi patogeni conţin şi pentru a pune capăt cercetării periculoase de tip Gain-of-Function, care ameninţă sănătatea şi bunăstarea poporului american şi a oamenilor din întreaga lume”, a adăugat ea.

Publicaţia citată a relatat pentru prima dată despre aceste constatări luna trecută, menţionând că Biroul Directorului Serviciului Naţional de Informaţii a urmărit creşterea transparenţei ca parte a unui efort de eliminare a experimentelor potenţial periculoase cu agenţi patogeni care ar putea degenera în pandemii.

Experţi au contestat afirmaţia că administraţia Biden ar fi ascuns existenţa laboratoarelor sau că activitatea acestora ar reprezenta o ameninţare pentru SUA.

Investigaţia a fost realizată în conformitate cu ordinul executiv al preşedintelui Trump privind aşa-numita cercetare de tip „gain-of-function”, care poate face virusurile şi alţi agenţi patogeni mai transmisibili.

„Multe dintre aceste biolaboratoare finanţate de guvernul SUA desfăşoară în prezent sau au desfăşurat anterior cercetări folosind agenţi patogeni periculoşi şi foarte contagioşi, inclusiv, în unele cazuri, cercetări periculoase de tip Gain-of-Function ["câştigul de funcţii" în engleză - un eufemism pentru programele care încearcă să facă virusurile mai letale - n.n.], cu foarte puţină vizibilitate sau supraveghere”, a declarat ODNI în comunicatul său de presă.

Aproximativ o treime dintre biolaboratoarele menţionate în documentele declasificate sunt situate în Ucraina, ceea ce le expune riscului de a fi „compromise”, deoarece au deţinut agenţi patogeni periculoşi şi sunt vulnerabile în contextul războiului purtat de Rusia.

În unele dintre laboratoare erau stocaţi încă din perioada sovietică agenţi patogeni cu potenţial de a fi utilizaţi ca arme biologice, iar SUA au colaborat cu oameni de ştiinţă ucraineni pentru a limita orice riscuri.

Potrivit documentelor, aceşti agenţi patogeni includeau „antrax, tularemie, tuberculoză, pestă porcină, boala Newcastle, MERS, SARS, Marburg, Ebola, Lassa, ciumă, Rickettsia” şi alţii.

Documentele arată că patru dintre laboratoare au avut un cost total pentru contribuabili de peste 9 milioane de dolari.

Programul Cooperative Threat Reduction (CTR) al Departamentului Apărării, care a supravegheat activitatea, studiază de mult timp agenţi patogeni pentru a preveni viitoare focare şi pentru a consolida biosecuritatea SUA.

Documentele afirmă că ruşii au acuzat că o parte din cercetările desfăşurate în Ucraina în parteneriat cu SUA au fost la nivelul activităţilor specifice armelor biologice.

„Sunt realmente confuz cu privire la motivul pentru care DNI a publicat ceva ce readuce la viaţă o naraţiune înşelătoare despre care întreaga comunitate de informaţii ştie de decenii că este o temă de propagandă rusească şi pe care administraţia Trump a depus eforturi considerabile să o combată în primul său mandat”, a declarat Josh Segal, expert în arme biologice care a făcut parte din delegaţii americane pentru controlul armamentelor.

„Laboratoarele respective nu sunt secrete acum şi nu au fost niciodată secrete şi nu desfăşoară nicio activitate discutabilă”, a adăugat Segal, care a fost de asemenea expert în cadrul grupului de evaluare a tehnologiilor de arme biologice al comisiei speciale a ONU pentru Irak.

„Cooperarea cu SUA a început ca un efort foarte mediatizat de transformare a unor foste facilităţi de cercetare sovietice care ar fi putut fi conectate la programul clandestin de arme biologice al URSS şi a implicat participarea Rusiei până acum aproximativ un deceniu. Acest program de conversie a fost, de asemenea, responsabil pentru distrugerea a 12 tone de antrax militarizat pe care ruşii le abandonaseră pe Insula Învierii din Marea Aral”, a adăugat el.

Victoria Nuland, subsecretar de stat pentru afaceri politice în administraţia Biden, a declarat în faţa Congresului, în martie 2022, că „Ucraina are facilităţi de cercetare biologică asupra cărora, de fapt, suntem acum destul de îngrijoraţi că trupele şi forţele ruse ar putea încerca să preia controlul”, însă alţi oficiali ai administraţiei au respins aceste afirmaţii în ziua următoare.

Oficialii ODNI au declarat anterior că această schimbare de poziţie făcea parte dintr-o strategie de „rezilienţă informaţională” menită să „modeleze naraţiunea publică” pentru a „atenua şi contracara influenţa malignă străină”, precum şi să minimizeze legăturile SUA cu cercetarea respectivă.

Cercetările americano-ucrainene au fost desfăşurate şi în parteneriat cu Departamentul Agriculturii al SUA, Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Nicio altă ţară implicată în cercetarea biologică nu a fost menţionată în documentele declasificate.

Trump a semnat în mai 2025 un ordin executiv prin care a interzis finanţarea federală a cercetărilor de tip gain-of-function în China, Iran sau în alte state care nu exercită o supraveghere adecvată.

Preşedintele a susţinut că SARS-CoV-2 a demonstrat cât de periculoşi pot fi agenţii patogeni care „pot scăpa din laborator în mod inocent, prostesc şi incompetent, dar inocent, şi pot distruge pe jumătate lumea”.

Gabbard îşi va părăsi funcţia la ODNI pe 19 iunie, după ce a anunţat că se retrage pentru a-şi ajuta soţul în tratamentul unei forme rare de cancer osos.