UE confirmă lansarea negocierilor formale de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova

Toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au convenit să lanseze primul grup de negocieri cu Ucraina şi Republica Moldova în cadrul unei Conferinţe Interguvernamentale care va avea loc pe 15 iunie, a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Vom deschide grupul privind aspectele fundamentale; coloana vertebrală a procesului de aderare. Acesta acoperă valorile şi principiile de bază pe care este construită Uniunea Europeană, de la statul de drept până la instituţii democratice puternice”, a declarat von der Leyen pe 12 iunie.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat decizia, mulţumindu-le partenerilor Ucrainei şi calificând-o drept „un pas puternic pentru Europa”.

„Ucraina se apără pe sine şi, făcând acest lucru, apără întreaga Europa — ideea că naţiunile europene pot trăi unite, libere şi în pace”, a declarat Zelenski pe 12 iunie.

Zelenski a afirmat că deschiderea primului grup de aderare reprezintă un sprijin politic şi moral semnificativ pentru Ucraina, adăugând că Kievul a îndeplinit cerinţele necesare şi că este important ca şi UE să „îşi respecte cuvântul”.

El le-a mulţumit, de asemenea, liderilor europeni pentru sprijin şi a felicitat Republica Moldova pentru avansarea alături de Ucraina in procesul de aderare.

Mai mulţi diplomaţi ai UE şi ai statelor membre au declarat anterior pentru The Kyiv Independent că primul dintre cele şase aşa-numite grupuri de extindere urmează să fie deschis la Luxembourg, în marja unei reuniuni a miniştrilor de externe ai UE.

Într-o postare pe reţelele sociale, premierul ungar Peter Magyar a afirmat că Ucraina şi Ungaria au „formalizat” un acord privind drepturile minorităţii maghiare, care reprezenta principalul obstacol în calea lansării negocierilor.

Magyar declarase anterior că nu va aproba deschiderea primului grup de aderare decât dacă Kievul va consolida drepturile minorităţii maghiare de aproximativ 70.000–80.000 de persoane din vestul regiunii Zakarpattia.

„Partea ucraineană s-a angajat să implementeze toate prevederile acordului şi le-a inclus, de asemenea, în Planul de Acţiune al UE privind minorităţile”, a scris Magyar.

Deşi Budapesta a blocat luni de zile candidatura Ucrainei la UE, înlăturarea din funcţie a premierului pro-Kremlin Viktor Orban în urma alegerilor parlamentare din aprilie a oferit un nou impuls relaţiilor ucraineano-ungare.

„În doar câteva săptămâni, am reuşit să rezolvăm o problemă pe care guvernul Orban nu a fost capabil să o soluţioneze în zece ani”, a adăugat Magyar.

După o serie de consultări bilaterale, Magyar a anunţat pe 3 iunie că Kievul şi Budapesta „au ajuns la un acord cuprinzător privind extinderea drepturilor lingvistice, educaţionale, culturale şi politice ale minorităţii maghiare”.

Odată ce Ucraina va anexa acordul cu Ungaria la planul său de acţiune pentru aderarea la UE, Budapesta îşi va da acordul pentru deschiderea primului grup de negocieri, declarase anterior Magyar.

Guvernul ucrainean a aprobat pentru prima dată, în mai 2025, „Planul de Acţiune pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor Aparţinând Minorităţilor Naţionale”, ca parte a procesului de aderare la UE.

În 2024, Budapesta a prezentat Ucrainei 11 cerinţe privind drepturile culturale, lingvistice şi educaţionale ale minorităţii maghiare, majoritatea necesitând modificări legislative din partea Kievului.

Totuşi, viceprim-ministrul pentru integrare europeană şi euro-atlantică, Taras Kachka, a declarat că Budapesta a acceptat că drepturile minorităţii maghiare să fie garantate pe baza legislaţiei ucrainene actuale, urmând să fie introduse doar anumite „clarificări”.

Magyar a afirmat că soluţionarea problemei minorităţilor naţionale ar putea deschide un nou capitol în relaţiile dintre Ungaria şi Ucraina, care au fost marcate de tensiuni în perioada guvernării Orban.

Noul prim-ministru al Ungariei a propus chiar o întâlnire cu Zelenski în Ucraina la începutul lunii iunie, însă nu au fost confirmate planuri concrete.

Kachka a descris deschiderea primului grup de negocieri drept „o nouă etapă importantă pe drumul Ucrainei către UE”, adăugând că Kievul se aşteaptă ca şi următoarele grupuri să fie deschise „în curând”.

Diplomaţi ai UE şi ai statelor membre au declarat pentru Kyiv Independent că se aşteaptă ca şi al şaselea grup, referitor la „relaţiile externe”, să fie deschis fără dificultăţi.

Ar putea exista, de asemenea, progrese în privinţa grupurilor doi şi trei, care acoperă aspecte economice ample. Un document al UE sugerează că grupul doi, privind piaţa internă, ar putea fi deschis.

Totuşi, un oficial european a declarat că se îndoieşte că grupul doi va fi deschis din cauza războiului, care face dificilă permiterea liberei circulaţii a bunurilor şi persoanelor.