Sărăcia energetică a depăşit pragul sistemic la români: O treime dintre gospodării sunt împovărate energetic, una din zece sunt în subconsum
România nu se confruntă cu o simplă problemă de facturi mari. Sărăcia energetică a devenit o structură socială paralelă, cu mecanisme diferite, dar convergente, care fragilizează milioane de gospodării, avertizează Asociaţia Energia Inteligentă (AEI).
„Când 32% dintre gospodăriile din România au costuri cu energia peste 10% din bugetul familiei, nu mai vorbim despre excepţii. Vorbim despre un prag sistemic depăşit. Iar când 26% ajung sub pragul materialelor după ce se plătesc facturile, energia nu mai este doar un serviciu - devine un factor direct de sărăcire”, spune Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI.
Potrivit analizei, 11% dintre gospodăriile din România sunt în subconsum, 7% cad sub pragul sărăciei după plata facturilor, iar 0,07% (5.450) sunt fără electricitate.
„În Vest, 40% dintre gospodării depăşesc pragul de 10% din buget pentru energie. În Centru – 35%. În Sud-Est – 36%. Aici gospodăriile continuă să consume pentru că trebuie, dar costul apasă disproporţionat pe venituri. Nu este neapărat frigul cel mai mare, ci presiunea financiară constantă. Politicile de plafonare au vizat această categorie, însă plafonarea tratează simptomul, nu cauza: fond locativ ineficient, sisteme de încălzire costisitoare, lipsa reabilitărilor profunde. Nord-Estul şi Sud-Vest Oltenia spun o altă poveste.
În Nord-Est, 30% dintre gospodării sunt în subconsum. În Sud-Vest Oltenia – 29%.
„Aceste gospodării nu apar în statisticile de 'facturi uriaşe'. Ele nu consumă mult. Consumă prea puţin. Subconsumul este forma cea mai tăcută a sărăciei energetice. Înseamnă camere neîncălzite, umezeală, compromisuri zilnice între căldură şi hrană. Este o vulnerabilitate invizibilă în dezbaterea despre preţuri, dar profund vizibilă în realitatea rurală”, afirmă Dumitru Chisăliţă în analiza AEI.
5.450 gospodării încă nu au electricitate în România
Aceeaşi analiză mai arată faptul că deşi procentul caselor fără energie electrică pare mic (0,07% la nivel naţional), în Nord-Vest şi Centru ajunge la 0,17% şi 0,16%.
„Aceste procente înseamnă excluziune completă. Fără electricitate nu există acces real la educaţie digitală, la servicii, la confort minim. Sărăcia energetică, în această formă, nu mai este vulnerabilitate. Este absenţă de infrastructură şi eşec instituţional”, mai spune Dumitru Chisăliţă.
Concluzia AEI
România nu este doar o ţară cu facturi mari. Aceasta este ţara în care:
*o treime dintre gospodării sunt împovărate energetic,
*una din zece gospodării consumă sub nivelul minim necesar,
*energia împinge mii de familii sub pragul sărăciei materiale,
*există încă locuinţe fără electricitate.
Analiza AEI mai punctează faptul că incapacitatea clasei politice actuale de a răspunde eficient acestor vulnerabilităţi explică de ce tot mai mulţi români resping vechii politicieni şi îşi caută reprezentarea în noi lideri şi noi proiecte politice. Dacă politicile vor continua să trateze doar preţul, fără să intervină asupra clădirilor, veniturilor şi infrastructurii, România va rămâne o ţară în care energia nu este doar o utilitate, ci un criteriu de excludere socială.
