Ochii pot fi un semnal de alarmă: dezvăluie indicii despre bolile din întregul corp
alte articole
În timpul unui consult, un medic oftalmolog priveşte prin lentilă şi îndreptă o lumină spre ochi, el îţi poate examina arterele, venele şi nervii, ochiul fiind singurul loc din corpul uman în care toate cele trei sunt vizibile fără a fi nevoie de nicio incizie.
Ce se întâmplă în ochii dumneavoastră poate indica afecţiunile din alte părţi ale corpului: hipertensiune arterială, diabet, accident vascular cerebral, boli autoimune, probleme tiroidiene şi chiar boli cu transmitere sexuală.
„Ochiul, aşa cum auzim adesea, este fereastra sufletului, dar mulţi medici vor spune că este o fereastră către sănătatea noastră”, a declarat pentru The Epoch Times dr. Joseph Allen, optometrist şi fondator al canalului de YouTube „Doctor Eye Health”.
Retina dezvăluie secretele organismului
Legătura dintre ochi şi organism este cea mai evidentă la nivelul retinei, aceasta fiind o extensie a creierului.
Alimentată de două fluxuri distincte de sânge, retina este unul dintre ţesuturile cele mai active din punct de vedere metabolic din organism.
Vasele de sânge şi nervii sunt vizibili prin retină, motiv pentru care examinările oftalmologice pot ajuta la detectarea semnelor anumitor afecţiuni de sănătate. În special, examinările oftalmologice cu dilatarea pupilei oferă medicilor o vedere panoramică a retinei.
De exemplu, medicul oftalmolog poate observa hipertensiunea în timp real.
„În cazul hipertensiunii arteriale, au loc modificări la nivelul sistemului vascular pe care nu le poţi observa, deoarece vedem arterele şi venele la suprafaţă; pe acestea le putem vedea”, a declarat pentru The Epoch Times dr. Andrew Iwach, oftalmolog şi director executiv al Centrului de Glaucom din San Francisco, precum şi purtător de cuvânt al Academiei Americane de Oftalmologie.
Medicul ar putea observa îngustarea arterelor retiniene, îngroşarea pereţilor vaselor, sângerări retiniene, reducerea fluxului sanguin şi – în cazuri severe – umflarea nervului optic.
Afecţiunea se numeşte retinopatie hipertensivă, dar aceste constatări nu afectează doar ochiul. Modul în care funcţionează aceste vase oferă un indiciu asupra stării vaselor sanguine din întregul organism. Simptomele la nivelul retinei indică un riscul de accident vascular cerebral, boli cardiace şi boli renale.
Pe lângă examinarea ochilor pentru a observa retina, oftalmologii fotografiază deseori fundul de ochi, care captează o imagine de înaltă rezoluţie a părţii posterioare a ochiului, inclusiv a retinei, a nervului optic şi a maculei. În viitor, fotografia fundului de ochi ar putea fi utilizată de către medici care nu sunt oftalmologi ca instrument de screening pentru boli sistemice.
Medicii pot observa umflarea nervului optic, cauzată de presiunea intracraniană — care rezultă din afecţiuni precum hemoragiile cerebrale, tumorile cerebrale, nivelurile scăzute de sodiu sau acumularea de toxine în sânge din cauza funcţiei renale scăzute.
Modul în care ochii urmăresc un obiect în mişcare, percep adâncimea, focalizează şi oferă, de asemenea, informaţii abundente, a declarat pentru The Epoch Times dr. Bryce Appelbaum, optometrist. Urmărirea mişcării ochilor unei persoane poate evalua cât de bine acordă atenţie şi procesează ceea ce vede, acest lucru ajutând la diagnosticarea tulburărilor neurologice, cum ar fi bolile Alzheimer şi Parkinson.
O mare parte din pregătirea în oftalmologie vizează interacţiunile dintre ochi, creier şi restul corpului — o veste bună pentru persoanele care nu şi-au mai vizitat medicul de familie de ani de zile, dar nu ratează niciodată un control oftalmologic anual. În multe cazuri, observaţiile medicului oftalmolog, testele oftalmologice şi istoricul medical pot indica probleme care depăşesc sfera ochilor.
Diabetul se poate observa la nivelul ochilor
Pentru multe persoane, examenul oftalmologic este momentul în care se identifică pentru prima dată diabetul.
Asociaţia Americană de Optometrie a raportat că, în 2018, medicii oftalmologi au fost primii care au identificat peste 301.000 de pacienţi care prezentau manifestări oculare legate de diabet şi nu ştiau că erau prediabetici sau diabetici.
Nivelurile fluctuante ale glucozei pot modifica curba şi forma cristalinului, provocând o vedere înceţoşată care persistă până când glicemia se stabilizează.
Dacă nu este ţinut sub control, nivelul ridicat al glicemiei provoacă scurgerea de lichid, umflarea vaselor de sânge şi formarea de vase de sânge noi şi anormale în spatele ochiului, ceea ce poate cauza leziuni care duc la pierderea vederii şi orbire.
Dovezi ale legăturii dintre ochi şi alte boli
În timpul unui examen oftalmologic, se pot observa semnele unui număr de 273 de boli, inclusiv boli autoimune şi tiroidiene.
Persoanele cu simptome sau semne de ochi uscat ar putea suferi de o boală autoimună în care inflamaţia şi modificările sistemului imunitar afectează glandele lacrimale şi cele producătoare de ulei din ochi (Meibomius). Inflamaţia cauzată de lupus, diabetul de tip 1 şi alte boli autoimune rare poate distruge vasculatura delicată şi poate provoca sângerări în partea posterioară a ochilor.
„Dacă există sângerări în partea posterioară a ochiului, nu numai că trimitem pacienţii la un specialist în retină, ci îi redirecţionăm către medicul de familie sau solicităm noi înşine analize de sânge”, a spus Allen.
Medicul oftalmolog vă poate adresa, de asemenea, întrebări suplimentare care nu au legătură directă cu ochii, cum ar fi dacă aţi avut gură uscată, dureri articulare sau oboseală. Allen prescrie teste pentru sindromul Sjögren şi trimite pacienţii la un reumatolog dacă prezintă aceste simptome. Sindromul Sjögren este o boală reumatică autoimună frecventă, în care sistemul imunitar atacă în mod eronat glandele care produc umiditate în organism, afectând aproximativ patru milioane de americani.
Medicii oftalmologi pot identifica uneori semne ale bolii oculare tiroidiene — o afecţiune autoimună asociată cu tulburări tiroidiene, cum ar fi boala Graves — chiar înainte ca ochii să înceapă să iasă în afară, un semn frecvent al bolii Graves. Observaţiile includ îngroşarea muşchiului şi a ţesutului adipos din jurul ochiului, disfuncţia pleoapelor şi umflarea nervului optic.
O examinare cu lampa cu fantă poate evidenţia modificări oculare asociate cu anumite infecţii cu transmitere sexuală, inclusiv Chlamydia, gonoreea şi sifilisul. Mediul cald şi umed al ochiului poate favoriza dezvoltarea bacteriilor cu transmitere sexuală. De exemplu, dacă o persoană este infectată cu Chlamydia, simptomele pot fi adesea foarte nespecifice. Însă afecţiunile oculare care apar la aproximativ o săptămână după infectare pot fi mai specifice.
Examinări oftalmologice regulate
Adesea, problemele sunt detectate întâmplător în timpul unei examinări oftalmologice de rutină, mai degrabă decât pe baza simptomelor vizuale sau de altă natură. Aşa s-a întâmplat în cazul lui Ethan, a cărui mamă a acceptat cu reticenţă să efectueze o fotografie a fundului de ochi în timpul unui control medical acum zece ani.
„Toţi avem o vedere slabă în familia noastră, dar la vârsta de 14 ani nu era nimic care să mă îngrijoreze şi care să justifice necesitatea acestui examen”, a declarat Jenni Starkey pentru The Epoch Times.
Testul a arătat că nervul optic al lui Ethan era umflat, iar el a fost diagnosticat cu o pseudotumoră – o afecţiune necanceroasă care poate fi periculoasă. Aceasta explica durerile de cap pe care le avea şi care fuseseră ignorate, deoarece întreaga familie are antecedente de migrene, a spus Starkey. După tratament, presiunea lui Ethan s-a normalizat.
„Am avut mare noroc că nu a fost o problemă gravă”, a spus Starkey.
Situaţia lui Ethan ilustrează importanţa examinărilor oftalmologice regulate. Potrivit Academiei Americane de Oftalmologie, persoanele care au probleme de vedere ar trebui să consulte un optometrist sau un oftalmolog cel puţin o dată pe an; copiii ar trebui să consulte un optometrist sau un oftalmolog dacă nu trec testul de screening. Copiii ar trebui să fie examinaţi la vârsta de 6 luni, între 3 şi 5 ani – înainte de începerea şcolii – şi apoi la fiecare doi ani până la vârsta de 18 ani, dacă nu prezintă simptome de vedere, deoarece ochii lor se dezvoltă rapid. Adulţii ar trebui să efectueze un examen oftalmologic complet la vârsta de 40 de ani, când vederea începe adesea să se schimbe, urmat de examene de control la fiecare cinci până la zece ani.
Importanţa examenelor oftalmologice depăşeşte sfera ochilor, a spus Appelbaum. Dacă sunt depistate din timp, multe probleme pot fi evitate.
„Vederea înseamnă mult mai mult decât simplul fapt de a vedea”, a spus el.
