Israelul a cerut platformei Facebook să cenzureze conţinut despre războiul cu Iranul, arată documente interne

Guvernul Israelului a cerut companiei Meta să cenzureze conţinut de pe reţelele sociale referitor la războiul său în desfăşurare cu Iranul, potrivit unor documente interne consultate de The Intercept.

Înregistrările companiei arată că Israelul a solicitat companiei Meta să elimine postări de pe Facebook şi Instagram care exprimau sprijin pentru Iran, opoziţie faţă de Israel şi chiar imagini ale impactului rachetelor iraniene.

Guvernul a semnalat o varietate de materiale legate de război, inclusiv postări care deplângeau moartea ayatollahului Khamenei după asasinarea sa de către SUA şi Israel în prima zi a conflictului, conţinut favorabil atacurilor de represalii ale Iranului şi conturi iraniene care distribuiau analize militare şi propagandă simpatizantă cu perspectiva regimului iranian.

„Guvernele care vor să suprime discursul critic la adresa eforturilor lor de război există dintotdeauna.”

În unele cazuri, Meta s-a conformat cererilor de cenzură, arată documentele, deşi nu este clar pe ce temeiuri. Meta susţine că elimină conţinut doar atunci când legea o impune sau când materialele încalcă politicile sale privind exprimarea.

Întrebată câte solicitări de eliminare a conţinutului legat de Iran au fost aprobate de la începutul războiului, compania nu a răspuns. Ministerul israelian al Justiţiei, care transmite solicitări de eliminare către platformele de socializare, nu a răspuns unei cereri de comentarii.

Lobby-ul Israelului pe lângă platformele sociale nu este ceva nou; ani la rând, statul s-a folosit de relaţia sa apropiată cu Meta pentru a promova aplicarea ţintită a regulilor companiei privind moderarea conţinutului.

Biroul Procurorului General al Statului Israel depune în mod regulat plângeri către platformele de socializare în numele agenţiilor de securitate ale statului cu privire la conţinut considerat ilegal sau despre care se spune că promovează „terorismul”, potrivit site-ului său. În documentele analizate, biroul nu a susţinut în unele cazuri că respectivul conţinut încălca legea israeliană. În schimb, a cerut eliminarea postărilor sau conturilor pe motiv că acestea încălcau regulile Meta privind moderarea conţinutului.

Meta, de exemplu, desemnează Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran drept o „Organizaţie Periculoasă” şi interzice utilizatorilor multe forme de exprimare pozitivă referitoare la acţiunile sale. Aceasta înseamnă că postările care susţin lansările de rachete de represalii ale IRGC pot încălca regulile companiei. Nu există însă o interdicţie similară pentru utilizatorii care postează favorabil despre armata SUA sau despre armata israeliană.

Meta nu a răspuns întrebărilor privind solicitările legate de războiul cu Iranul, însă purtătorul de cuvânt Daniel Roberts a transmis o declaraţie:

„Oricine poate raporta conţinut despre care consideră că încalcă regulile noastre. Indiferent cine semnalează un conţinut sau cum este acesta raportat, îl evaluăm pe baza politicilor noastre, care stabilesc ce este şi ce nu este permis pe platforma noastră. Este greşit şi iresponsabil să se sugereze că aceste solicitări sunt în vreun fel neobişnuite sau nepotrivite.”

O companie cu sediul în California poate decide ce tip de exprimare este sau nu permisă pentru miliarde de utilizatori din întreaga lume, dintre care doar o fracţiune sunt americani.

Meta s-a confruntat cu critici, în special în Orientul Mijlociu, pentru eliminarea unor conţinuturi care nu încălcau regulile companiei. Un audit din 2022, comandat chiar de companie, a identificat diferenţe în practicile de moderare între conţinutul în limba arabă şi cel în limba ebraică.

„Conţinutul în limba arabă a fost supus unei aplicări excesive a regulilor (de exemplu, eliminarea eronată a vocilor palestiniene) la nivel de utilizator”, a constatat compania.

Un raport din 2023 al Consiliului de Supraveghere intern al companiei a descris „aplicarea excesivă” a listei negre privind Organizaţiile şi Persoanele Periculoase, listă alcătuită în mod disproporţionat din entităţi musulmane şi din Orientul Mijlociu.

Meta a susţinut de mult timp că, în calitate de companie americană, este obligată legal să elimine uneori conţinut referitor la anumite entităţi sancţionate de SUA, precum Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice. Însă specialiştii în drept afirmă că există puţine sau deloc precedente şi baze juridice în legislaţia actuală privind sancţiunile pentru o astfel de interpretare, întrucât legile respective se concentrează pe sprijinul material, nu pe discursul politic. Este o politică ce a creat o înclinaţie ideologică semnificativă: o companie cu sediul în California poate decide ce exprimare este permisă sau nu pentru miliarde de utilizatori din întreaga lume, dintre care doar o mică parte sunt americani.

Dezechilibrul în gestionarea crizelor din Orientul Mijlociu este accentuat şi de faptul că Meta a acordat Israelului acces privilegiat la echipele sale responsabile de politicile de moderare a conţinutului.

În 2024, The Intercept a relatat că Jordana Cutler, angajată Meta şi fostă consilieră a lui Benjamin Netanyahu, a acţionat ca persoană de legătură dedicată pentru guvernul israelian, promovând interesele ţării şi facilitând eliminarea conţinutului nedorit. Puţine alte ţări din lume beneficiază de un reprezentant dedicat în cadrul Meta — în 2020, o responsabilă similară pentru piaţa indiană şi-a dat demisia după dezvăluiri că făcuse lobby pentru aplicarea unor reguli favorabile partidului naţionalist hindus aflat la guvernare în India. Întrebată dacă Cutler a avut vreun rol în facilitarea solicitărilor israeliene de eliminare a conţinutului referitor la război, Meta nu a răspuns.

„Relaţia apropiată dintre Meta şi guvernul israelian în ceea ce priveşte solicitările de eliminare a conţinutului este o problemă veche. Acceptarea de către Meta a numeroase solicitări de eliminare este o practică de lungă durată”, a declarat Evelyn Douek, profesoară la Facultatea de Drept a Universităţii Stanford şi specialistă în politici privind discursul digital.

Aceste asimetrii ale puterii de cenzură sunt deosebit de sensibile în perioade de război, a spus Douek.

„Guvernele care vor să suprime discursul critic la adresa eforturilor lor de război există dintotdeauna. Dacă guvernelor li s-ar permite să invoce în mod arbitrar motive de securitate naţională pentru a suprima discursul, valoarea protecţiilor privind libertatea de exprimare ar fi distrusă”, a afirmat ea.

Potrivit unei surse familiarizate cu situaţia, Israelul a făcut lobby pe lângă Meta pentru a implementa o regulă generală care să restricţioneze imaginile cu distrugerile provocate de război pe teritoriul său, reflectând o politică de cenzură aplicată presei israeliene, care interzice jurnaliştilor să documenteze impactul armelor fără aprobarea armatei.

Până acum, Meta a refuzat să implementeze o astfel de politică pentru miliardele sale de utilizatori din întreaga lume, a precizat sursa. Meta nu a răspuns întrebărilor privind stadiul acestei solicitări.

SUA şi Iranul au semnat vineri un acord de încetare a focului, deşi Israelul a sugerat că nu va respecta termenii acordului. Deşi multe dintre solicitările de cenzură vizau direct războiul, altele aveau doar o legătură indirectă cu conflictul. Documentele arată că Israelul a încercat să obţină eliminarea conţinutului care exprima indignare faţă de luarea cu asalt, luna trecută, a Moscheii Al-Aqsa de către ministrul de extremă dreapta Itamar Ben-Gvir. De asemenea, a încercat să reducă la tăcere postări critice faţă de declaraţiile israeliene care legau recenta închidere a complexului Al-Aqsa de războiul în curs.

În general, Meta aprobă marea majoritate a solicitărilor de eliminare formulate de guvernul israelian. Biroul Procurorului General al Statului a raportat o rată de conformare de 92% în 2023, iar un raport publicat în 2025 de Drop Site News a afirmat că rata totală a crescut la 94% după atacul Hamas din 7 octombrie.

Documentele analizate arată că Israelul a solicitat eliminarea conţinutului legat de războiul cu Iranul folosind exact acelaşi limbaj care făcea referire la atacul Hamas din 7 octombrie şi pe care îl utilizase anterior pentru a cere cenzurarea discursului pro-palestinian şi anti-israelian la nivel global în timpul războiului din Gaza.

„Acest lucru sugerează că nu se aşteaptă ca solicitările lor să fie analizate foarte atent”, a spus Douek.

Douek a argumentat că solicitările de cenzură din timpul războiului evidenţiază pericolul controlării discursului complet în afara ochiului public, prin „procese opace”, precum canalele informale dintre guverne şi companii.

„Aceste companii… au răspuns propriilor interese geopolitice şi comerciale şi au fost întotdeauna mai receptive la guvernele puternice. Aceste platforme au susţinut mereu că sunt neutre sau că reprezintă doar un spaţiu în care oamenii îşi pot exprima opiniile, însă este adevărat de mult timp că aceste companii au prezentat întotdeauna o anumită viziune asupra lumii, au răspuns propriilor interese geopolitice şi comerciale şi au fost mereu mai receptive la guvernele puternice”, a spus Douek.

Acest lucru creează o dinamică profund dezechilibrată în ceea ce priveşte războiul cu Iranul: cele două guverne care sunt, probabil, cel mai bine reprezentate în cadrul Meta — SUA şi Israelul — sunt aliaţi beligeranţi într-un conflict împotriva unui stat puternic sancţionat de regulile companiei privind discursul.

„Veţi ajunge la o dezbatere denaturată”, a concluzionat Douek.