Administraţia Trump redirecţionează în tăcere 352 de milioane de dolari din fonduri federale către sala de bal de la Casa Albă
Administraţia Trump a redirecţionat în tăcere 352 de milioane de dolari din fonduri federale destinate Serviciului Secret către controversatul proiect al preşedintelui privind sala de bal de la Casa Albă, în ciuda promisiunilor repetate ale lui Trump că respectiva construcţie urma să fie finanţată din donaţii private.
Fondurile au fost preluate din Legea „One Big Beautiful Bill”, legea fiscală emblematică a lui Trump, adoptată vara trecută cu voturile exclusiv ale republicanilor. Legea prevede că banii pot fi cheltuiţi numai pentru personalul Serviciului Secret, facilităţi de instruire, tehnologie şi costuri conexe, nu pentru construcţii.
Aproximativ 340,8 milioane de dolari din fonduri au fost depuse într-un cont intitulat „Achiziţii, construcţii şi îmbunătăţiri” pe 12 iunie, potrivit bazei de date a Oficiului de Management şi Buget (OMB). Potrivit The Guardian, un alt cont intitulat „Operaţiuni şi sprijin” a fost de asemenea aprobat în aceeaşi zi, adăugând încă 10,75 milioane USD la buget.
Măsura a fost luată după ce Congresul a refuzat în mod explicit să aloce 1 miliard USD pentru „Proiectul de modernizare a aripii de est”, denumirea oficială a administraţiei Trump pentru o sală de bal de 8.361 m² care se construieşte pe locul aripii de est a Casei Albe, demolată anterior.
Administraţia a susţinut că fondurile erau necesare pentru îmbunătăţiri legitime de securitate, făcând referire la ameninţările recente la adresa lui Trump, inclusiv un presupus complot de a ataca evenimentul de duminică UFC Freedom 250, care urma sa aibă loc pe peluza sudică a Casei Albe.
„Proiectul de modernizare a Aripii de Est este indisolubil legat de securitatea preşedintelui, a incintei Casei Albe şi a anumitor elemente de infrastructură de securitate. Preşedintele Trump şi generoşii patrioţi americani finanţează sala de bal cu suma de aproximativ 400 de milioane de dolari, care va fi un loc sigur şi adecvat pentru preşedinţii din generaţiile viitoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Davis Ingle.
Acele atacuri dejucate, a spus Ingle, „dovedesc exact de ce” proiectul este necesar pentru evenimentele de la Casa Albă, care includ „structuri rezistente la drone şi porturi pentru drone, printre alte îmbunătăţiri critice de securitate”.
Legiuitorii cu experienţă nu au fost convinşi.
„Aceasta este o problemă majoră. Pare a fi o modalitate diferită de a finanţa proiectul Aripii de Est. La prima vedere, nu pare corect”, a declarat pentru Notus senatorul Thom Tillis, un republican din Carolina de Nord care se retrage la sfârşitul anului.
Brian Schatz, un senator democrat din Hawaii, membru al comisiei pentru alocarea fondurilor, a declarat, de asemenea, pentru publicaţie: „Nu ştiu dacă este vorba de sala de bal, dar pare a fi sala de bal.”
Această dispută reprezintă cel mai recent capitol dintr-o controversă tot mai amplă privind cine plăteşte de fapt pentru proiect. Când sala de bal a fost anunţată în iulie 2025, la un cost estimat de 200 de milioane de dolari, Trump a descris-o ca fiind „o chestiune privată”, înainte ca Aripa de Est să fie distrusă în octombrie.
La sfârşitul lunii martie, când estimările s-au dublat la 400 de milioane de dolari, Trump a insistat: „Acest proiect nu implică banii contribuabililor. Niciun contribuabil nu va plăti nici măcar 10 cenţi.”
Însă aceste asigurări s-au erodat de atunci. Documentele interne obţinute de Washington Post de la Clark Construction, firma care conduce proiectul, arată planuri care prevăd 155 de milioane de dolari din fondurile Serviciului Secret, 149 de milioane de dolari de la biroul militar al Casei Albe şi 3 milioane de dolari de la reşedinţa executivă, toate acestea fiind bani publici, alături de contribuţii private. Costurile totale ar putea ajunge la 600 de milioane de dolari, a relatat Washington Post.
Partea legată de strângerea de fonduri din sectorul privat a atras, la rândul ei, atenţia autorităţilor de supraveghere.
Organizaţii de monitorizare, printre care Campaign Legal Center au avertizat că donaţiile provenite de la marile corporaţii precum Meta, Coinbase şi Lockheed Martin, care au toate interese semnificative în faţa guvernului federal al SUA, creează un risc substanţial de corupţie.
Între timp, lucrările de construcţie rămân supuse unor contestaţii juridice în curs, după ce un judecător federal a decis în martie că administraţia şi-a depăşit probabil autoritatea prin demolarea Aripii de Est fără aprobarea Congresului.
