"Între lege şi spectacolul mediatic" - Ce spune analistul Mihai Răzvan Moraru despre dosarul lui Călin Georgescu
Analistul Mihai Răzvan Moraru susţine, într-o postare pe Facebook despre reţinerea lui Călin Georgescu, că greşelile DIICOT şi apariţia în spaţiul public a unor informaţii din dosar trebuie discutate separat de acuzaţiile investigate.
El critică modul în care instituţia a gestionat comunicarea, dar avertizează că acest lucru nu este, în sine, un argument pentru a ignora dosarul de înşelăciune.
„DIICOT şi-a făcut în continuare praf imaginea, în acest an, după dosarele Paşca şi Avrămescu”, scrie Moraru. Analistul reproşează instituţiei şi întârzieri în alte anchete, dar consideră greşită generalizarea criticilor la adresa tuturor procurorilor.
Moraru critică publicarea unor probe în cazul Georgescu, precizând că, potrivit informaţiilor sale, acestea nu ar face parte din dosarul principal pentru care fostul candidat a fost reţinut.
„Chiar şi aşa, ele nu ar fi trebuit făcute publice”, afirmă el.
Analistul se referă apoi la documentele false şi aparatura de bruiaj găsite la Călin Georgescu în urma percheziţiilor efectuate. Moraru subliniază că procurorii trebuie să dovedească împrejurările relevante în cazul fiecăruia: dacă Georgescu ştia că documentele sunt false ori intenţiona să le folosească şi dacă aparatura era utilizată ilegal.
În opinia sa, discuţia publică nu ar trebui redusă la întrebarea dacă obiectele au fost sau nu folosite. Tototdată, el respinge ideea că o presupusă înşelăciune ar fi mai puţin gravă dacă persoana prejudiciată este un particular, nu statul.
Analistul subliniază faptul că Legea nu înseamnă doar flagrant, ci şi prevenţie.
Redăm în continuare postarea lui Mihai Răzvan Moraru:
Haideţi să facem o separare între lege şi spectacolul mediatic! Între prevenţie şi flagrant!
DIICOT şi-a făcut în continuare praf imaginea, în acest an, după dosarele Paşca şi Avrămescu. Asta după ce în alte dosare cu competenţă reală, a dormit ani la rând ( trafic de persoane, de droguri, de arme, grupări mafiote ).
Asta însă nu înseamnă că tot ceea ce a făcut sau va face DIICOT-ul este greşit. Sunt aproape 300 de procurori la DIICOT şi generalizarea asta, că totul e praf şi pulbere, e greşită! Există procurori buni sau slabi, există procurori corecţi sau nu!
Mai departe, publicarea unor probe din dosar, ieri, în cazul lui Călin Georgescu - da, nu este ok! Dar ele nu sunt probe în dosarul principal, pentru care a fost reţinut. Chiar şi aşa, ele nu ar fi trebuit făcute publice.
Însă observ că minimalizăm enorm două aspecte: documentele false şi apariţia de bruiaj!
Ok, procurorii vor trebui să dovedească intenţia de a folosi, comandarea sau faptul că cel puţin ştia că acele documente sunt false.
Vor trebui să dovedească şi că aparatura de bruiaj era folosită în mod ilegal.
Asta însă nu înseamnă că e ok să ai în casă documente false! Şi că doar utilizarea acestora e o problemă! Acelea nu erau documente realizate la imprimanta de acasă cu AI-ul. Şi nici insigne cumpărate de la un târg! Nu, erau documente lucrate, care conţineau date personale şi elemente copiate de securizare a documentelor oficiale. Aşa cum şi posesia unor bani falşi este tot o infracţiune, nu doar utilizarea lor. Iarăşi, făcând diferenţa între o bancnotă de euro de la ambalajul unei ciocolate şi una lucrată şi executată pentru a fi folosită.
Legea nu înseamnă doar flagrant! Că asta se spune azi! Domnule, a folosit paşaportul? Domnule, a folosit aparatura?
Partea cea mai importantă a păstrării ordinii publice şi a statului de drept e chiar prevenţia!
Nu aştepţi ca un criminal să comită crime când ştii că are un plan şi portbagajul plin de muniţie! Îl arestezi înainte!
Nu aştepţi ca un infractor să organizeze o răpire. Dacă ai informaţii, previi asta!
Dacă deţii ilegal o armă, poţi fi arestat doar dacă o foloseşti?
Ştiu că noi în România nu prea înţelegem şi credem în prevenţie. De la a merge la analize medicale periodic, până la a purta echipament de protecţie la locul de muncă.
Dar legea înseamnă prevenţie! Iar când vine vorba de siguranţă publică, de ordinea constituţională, prevenţia este o regulă şi o obligaţie! De asta ai servicii, programe, proceduri şi planificări!
Şi la final, spectacolul mediatic sau greşeala unor persoane de la DIICOT, care au dus în spaţiu public anumite informaţii, nu anulează sau diminuează acuzaţia principală, de înşelăciune.
Iar înşelăciunea nu înseamnă doar ţeapă trasa statului român! Observ pe aici opinii care spun că era un contract şi o înţelegere între persoane fizice! Aşa, şi? Caritas ce a fost? Nordis ce a fost? Înşelăciunea este gravă şi când cel păcălit este o persoană fizică, sau când o companie este prejudiciată. Doar că în timp ce alte ţări au inclus în strategia statului prevenirea şi chiar recuperarea prejudiciilor din zona privată ( vezi cazul ANAF din alte ţări care se implică in procesul de recuperare al creanţelor dintre companii ), la noi statul a devenit interesat doar de soarta unora, nici măcar de interesul statului. Ce să mai vorbim de zona privată!
Luaţi exemplul Poloniei, că tot ne uităm la ei cu mare atenţie. Aici statul poate ancheta şi amenda companiile care nu îşi achită furnizorii. UOKIK - autoritatea din Polonia deschide din oficiu anchete împotriva companiilor care acumulează datorii comerciale. Avon tocmai a fost amendată în iulie 2026! La noi ANAF-ul nu reuşeşte să oprească la modul serios evaziunea. Suntem departe!
Nici nu mai pun aici sistemul din Franţa sau UK, că o să vi se pară SF!
Şi cumva, această păguboasă logică de stat a devenit încet încet şi credinţa unei părţi a societăţii!
Iar la final ne mirăm de nivelul “ţepelor” din economie şi încasate de stat!
