Rusia se confruntă cu "cea mai gravă criză de combustibil din istorie", după atacurile ucrainene asupra rafinăriilor
O serie de atacuri cu drone din luna mai, care au lovit 16 rafinării de petrol ruseşti, inclusiv opt dintre 10 cele mai mari, a aruncat industria rusă de rafinare a petrolului înapoi cu două decenii.
În prima săptămână din iunie, volumele de rafinare a petrolului în Rusia au scăzut sub 4 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din ultimii 21 de ani, potrivit analiştilor de la Energy Intelligence. Conform calculelor acestora, aproape o treime din capacitatea de rafinare — 2,14 milioane de barili pe zi — este în prezent neutilizată din cauza atacurilor cu drone ucrainene.
„Campania Ucrainei împotriva sectorului energetic al Rusiei, în special împotriva rafinăriilor sale, a provocat pagube extinse, făcând ca ţara să pară că se îndreaptă în această vară către ceea ce ar putea fi cea mai gravă criză a combustibilului din istoria să”, scrie Energy Intelligence.
Penuria de combustibil care a început în Crimeea se răspândeşte în regiuni şi a afectat deja peste 25 de regiuni, scrie The Moscow Times. Restricţiile privind vânzarea benzinei au început să apară în oraşe cu peste un milion de locuitori, inclusiv Moscova şi Sankt Petersburg. Deficite la staţiile de alimentare au fost înregistrate în Kuzbass, Tatarstan şi în regiunile Ulianovsk şi Nijni Novgorod. Staţiile Tatneft, care vând cel mult 20 de litri per client în cel puţin şase regiuni, au devenit epicentrul dezastrului legat de benzină.
În urma penuriei de benzină, şi fermierii au început să întâmpine dificultăţi, plângându-se de întreruperi ale aprovizionării cu motorină în sudul Rusiei, în zona Cernoziomului Central şi în regiunea Volga. Aeroporturile din Sankt Petersburg, Ekaterinburg şi Ufa se confruntau deja cu penurii de combustibil pentru avioane la sfârşitul lunii mai. Iar la mijlocul lunii iunie, şase oraşe, inclusiv Nijni Novgorod şi Krasnodar, au impus restricţii privind alimentarea cu combustibil a aeronavelor de pasageri.
„În Rusia începe să se contureze o criză a combustibilului în toată regula. Problema nu se mai limitează la creşteri sezoniere de preţuri sau la speculaţii bursiere. Sursa şocului se află de partea ofertei”, afirmă Iaroslav Kabakov, strateg la Finam.
Problema este agravată de faptul că dronele atacă din ce în ce mai des nu unităţile principale, ci instalaţiile secundare din rafinării, responsabile pentru producerea benzinei şi motorinei.
„Reparaţiile acestora durează luni de zile şi sunt complicate de sancţiunile care restricţionează livrările de echipamente”, notează Kabakov.
Aprovizionarea cu combustibil devine tot mai limitată, iar piaţa răspunde prin creşterea preţurilor. De la începutul anului, preţul benzinei AI-92 a crescut cu 28% pe bursă, AI-95 cu 34%, motorina cu 43%, iar combustibilul pentru avioane cu 40%. În comerţul cu amănuntul, preţurile benzinei au crescut cu 3,93% în cele patru săptămâni încheiate la 10 iunie, potrivit calculelor Centrului pentru Analiză Macroeconomică şi Prognoză pe Termen Scurt (CMASF). Această scumpire la pompă este cea mai mare din mai 2018, când preţurile benzinei au crescut cu peste 5% într-o singură lună.
Guvernul încearcă să stingă incendiul de pe piaţa combustibililor prin bani şi concesii. În aprilie şi mai, companiile petroliere au primit 700 de miliarde de ruble sub formă de subvenţii bugetare, iar în iunie au primit permisiunea de a reduce calitatea benzinei şi de a vinde combustibil de clasă Euro-3 în loc de Euro-5.
„Cel mai alarmant aspect este că această criză abia începe. Cererea sezonieră atinge în mod tradiţional vârful în august şi septembrie, iar semnele de penurie şi de creştere a preţurilor au apărut încă din iunie. Dacă situaţia rafinăriilor nu se stabilizează, factorul combustibil ar putea deveni unul dintre principalii factori ai inflaţiei în a doua jumătate a anului”, explică Kabakov.
Iar dacă majorările de preţ ale combustibililor persistă, subliniază expertul, „aceasta va deveni o problemă pentru întreaga economie.”
