Preşedintele Madagascarului acuză o tentativă de lovitură de stat în curs

Preşedintele Madagascarului a declarat că este în curs o „încercare de preluare ilegală a puterii prin forţă”, după ce o unitate militară de elită care s-a alăturat protestatarilor în stradă sâmbătă a anunţat că preia controlul asupra armatei, potrivit The Guardian.

Intervenţia unităţii Capsat vine după săptămâni de proteste conduse de tineri, care au început pe 25 septembrie împotriva penuriei de apă şi electricitate şi s-au extins la cererea demisiei preşedintelui, Andry Rajoelina, a sfârşitului corupţiei şi a unei reforme radicale a sistemului politic.

Rajoelina a transmis că se află „în ţară ... gestionând afacerile naţionale”, într-o declaraţie publicată duminică dimineaţa. Noul prim-ministru numit, Ruphin Fortunat Zafisambo, a declarat sâmbătă seara la televiziunea de stat că guvernul este „pe deplin pregătit să asculte şi să dialogheze cu toate facţiunile – tineretul, sindicatele sau armata”.

„Preşedinţia republicii doreşte să informeze naţiunea şi comunitatea internaţională că în prezent are loc o încercare de preluare ilegală şi forţată a puterii, contrar constituţiei şi principiilor democratice”, a declarat Rajoelina.

Soldaţii din Capsat, care l-au adus pe Rajoelina la putere printr-o lovitură de stat în 2009, au declarat duminică dimineaţă că preiau comanda armatei, potrivit unei declaraţii video difuzate de organizaţiile locale de ştiri.

Mai târziu, duminică, generalul Demosthene Pikulas, şeful Capsat, a fost numit şef al statului major al armatei în cadrul unei ceremonii la sediul armatei, la care a participat ministrul forţelor armate, Manantsoa Deramasinjaka Rakotoarivelo.

„Îi dau binecuvântarea mea”, a spus ministrul despre Pikulas.

Pikulas a recunoscut jurnaliştilor după ceremonie că evenimentele din Madagascar din ultimele zile au fost „imprevizibile”.

„Aşadar, armata are responsabilitatea de a restabili calmul şi pacea în toată Madagascar”, a spus el.

Când a fost întrebat dacă a cerut demisia lui Rajoelina, el a refuzat să „discute politică într-o unitate militară”.

Sâmbătă, Capsat a declarat că nu va trage asupra protestatarilor şi a chemat restul armatei să „îşi unească forţele” în refuzul de a trage. Spre sfârşitul după-amiezii, membrii unităţii au părăsit baza din districtul Soanierana, în sudul capitalei Antananarivo, deplasându-se cu vehicule blindate către simbolica Piaţă 13 Mai, situată la aproximativ 5 km nord, însoţiţi de mii de protestatari care îi aclamau.

Un general Capsat a declarat sâmbătă că unul dintre soldaţii lor a fost ucis de jandarmerie, poliţia sub comanda ministerului apărării, iar un jurnalist a fost împuşcat în fese. ONU a declarat că cel puţin 22 de persoane au fost ucise la începutul protestelor din septembrie, dar Rajoelina a contestat acest lucru săptămâna trecută, spunând că 12 „jefuitori şi vandali” au murit.

Protestele de pe insula din Oceanul Indian, cu o populaţie de aproximativ 32 de milioane de oameni, au fost iniţial coordonate de Gen Z Madagascar, un grup de tineri fără lider, care s-au inspirat din protestele similare ale „generaţiei Z” din Indonezia şi Nepal, unde guvernul a fost răsturnat.

Rajoelina şi-a demis guvernul pe 29 septembrie, ca răspuns la demonstraţiile iniţiale. Cu toate acestea, Gen Z Madagascar a respins această măsură ca fiind insuficientă, cerând demisia preşedintelui, a liderului parlamentului şi a judecătorilor curţii constituţionale, în timp ce protestatarii de pe străzi continuau să strige „Miala Rajoelina!” (Pleacă, Rajoelina!).

Unii tineri activişti şi-au exprimat sâmbătă îngrijorarea cu privire la intervenţia Capsat, unul dintre ei calificând soldaţii şi politicienii din opoziţie care s-au alăturat lor în Piaţa 13 Mai drept „periculoşi”.

Madagascar este una dintre cele mai sărace ţări din lume, cu un PIB pe cap de locuitor de doar 545 USD anul trecut, potrivit Băncii Mondiale. Această ţară bogată în pietre preţioase şi vanilie s-a clasat pe locul 140 din 180 de ţări în indicele de percepţie a corupţiei din 2024 al Transparency International.