Pîslaru acuză PSD şi AUR că au sabotat interesul naţional: au votat amendamente care ne-ar putea costa miliarde
În urma votării respectivelor amendamentele de către cele două partide, riscăm penalităţi extrem de dure, mai exact să fim obligaţi să returnăm banii încasaţi, şi să ni se blocheze cererile de plată ulterioare până la remediere sau/şi recuperare.
Redăm postarea lui Pîslaru
Astăzi am scris la cald despre riscul de sabotaj al PNRR prin amendarea legislaţiei privind decarbonizarea. Între timp, prin votul complet iresponsabil, populist şi ipocrit al PSD şi AUR din Senat, riscul s-a materializat prin amendamente votate.
Deja pentru multă lume este clar ce s-a întâmplat şi am primit multe mesaje de revoltă – mulţumesc pentru susţinere. Salut discursul din parlament al Prim-ministrului Ilie Bolojan care a spus răspicat care este pericolul şi reacţia fermă a preşedintelui Nicuşor Dan care a comunicat că nu va trece legea în forma aceasta care blochează PNRR.
Totuşi, pentru că poate încă mai sunt oameni care nu au urmărit acest subiect, aş vrea să clarific câteva lucruri clare.
Plecăm de la conţinutul amendamentelor, care spun că nu trebuie să mai închidem centrale pe cărbune până când nu punem ceva mai bun în loc, pe gaz sau alte surse permanente de energie. Până aici, nimic teoretic de reproşat. Dar contextul este unul în care detaliile contează de fapt.
1. Ce efecte au amendamentele?
Amendamentele stopează abrupt calendarul de decarbonizare, care a fost asumat încă din 2022 de Guvernul de la acea vreme ca parte a reformei din PNRR. Prin adoptarea OUG 108/2022, Guvernul îndeplinea jalonul 114 şi primea banii aferenţi cererii de plată nr. 2 pentru investiţii. Prin amendamentele de azi, România îşi încalcă angajamentele din 2022 şi deci nu mai îndeplineşte condiţiile pentru care a încasat deja banii.
2. Care sunt consecinţele?
Conform legislaţiei europene legate de PNRR, atunci când un stat membru face o reformă, deblochează banii aferenţi şi îi şi încasează, dar după o perioadă de timp anulează parţial sau total reforma, acest fapt se numeşte reversibilitate. Penalizarea statului membru este dublă – pe de-o parte i se iau banii înapoi, pe de altă parte i se blochează cererile de plată ulterioare până la remediere sau/şi recuperare. În cazul României, consecinţele sunt penalitate financiară şi blocarea cererilor de plată 5 şi 6. Adică 5 miliarde de euro nerambursabili, că aceştia sunt miza reală.
3. De unde urgenţa adoptării acestor amendamente? Exista vreun risc iminent de închidere a vreunei centrale pe cărbune? Voia Guvernul să închidă ceva şi trebuia oprit de Parlament?
Evident că nu exista nici un risc. România într-adevăr mai avea de închis conform angajamentelor din 2022 încă 710 MW de capacităţi pe cărbune, dar deja Guvernul anunţase Comisia Europeană că nu putem să închidem aceste capacităţi. Guvernul pregătise un studiu de adecvanţă prin Transelectrica pe care l-a trimis spre analiză către ACER şi Comisia Europeană şi este de luni de zile în discuţie pentru a demonstra că avem nevoie de o amânare a calendarului de închidere. Personal am negociat aceste lucruri şi obţinusem o diminuare considerabilă a unei eventuale penalităţi pentru neîndeplinirea jalonului 119a, cu restanţele pe acest subiect. Guvernul a anunţat şi public că nu mai intenţionează să închidă capacităţi, atât grupuri mari de la Turceni şi Rovinari, cât şi grupuri care asigura termia şi energia pentru municipalităţi cum ar fi Craiova.
4. Păi dacă nu era nimic iminent să fie închis, de ce tot acest circ?
Singurul motiv plauzibil este abordarea populistă şi în căutare de capital politic. Practic iniţiatorii au pus interesul de partid peste cel naţional, legat de primirea banilor pe PNRR şi s-a reconfirmat alianţa care a dat jos guvernul în luna mai – PSD-AUR. Interesul a fost de a poza în apărătorii minelor de cărbune, într-un context energetic dificil, în care amendamentele propuse şi votate nu ajută cu nimic, dar sabotează PNRR.
5. Poate că iniţiatorii nu ştiau de aceste consecinţe?
PSD ştia perfect situaţia, pentru că fostul ministru PSD al energiei Bogdan Ivan şi vicepremierul PSD Marian Neacşu au participat la său au fost informaţi de discuţiile de la începutul anului cu Comisia Europeană care deja avea suspiciuni de reversibilitate după ce în decembrie scăpase o altă modificare a legii decarbonizării. De aceea Bogdan Ivan a iniţiat OUG 20 din 26 martie 2026, contrasemnată de Marian Neacşu, de Prim-ministru Ilie Bolojan şi de mine, pentru a clarifica faptul că România îşi reafirmă angajamentele din PNRR şi calendarul de închidere. Vă invit să citiţi nota de fundamentare a acestei Ordonanţe de urgenţă, al cărui link în găsiţi în primul comentariu, care precizează contextul discuţiilor cu Comisia şi problema reversibilităţii cu subiect şi predicat. În urma adoptării acestui act normativ, Comisia şi-a retras obiecţiile de reversibilitate şi am putut încasa 2,6 mld euro prin cererea de plată nr. 4.
6. Dacă riscurile şi consecinţele erau cunoscute, de ce acest act de sabotare al PNRR?
Simplu, s-a ajuns ca pentru PSD să nu mai conteze decât interesul politic de moment. Aşa se explică sabotarea jaloanelor deja adoptate prin Hotărâri de Guvern care au fost atacate la Curtea de Apel, aşa se explică introducerea unui măr otrăvit cu dedicaţie politică în legea ANI care devine cel mai probabil neconstituţională, aşa se explică blocarea legii salarizării. Totul cu tentă electorală şi pentru a şantaja pe faţă Preşedintele să nominalizeze un prim-ministru PSD ca să se oprească haosul declanşat şi amplificat de PSD.
7. Păi şi ce este de făcut? Cum oprim acest comportament iresponsabil şi consecinţele sale?
Într-adevăr este trist că o mână de oameni din actualul guvern încearcă să ţină ţara stabilă, să menţină echilibrul, să respecte angajamentele europene şi internaţionale şi să atragă fondurile europene atât de necesare, în timp ce alţii dau foc la casă şi se pozează şi în pompieri în acelaşi timp. Este de bun augur că Preşedintele Nicuşor Dan a sesizat riscurile, a încercat să medieze adoptarea reformelor pe PNRR cum ar fi Codul Urbanismului şi Legea salarizării şi acum respinge ferm amendamentele de azi. Este remarcabil cum Prim-ministrul Ilie Bolojan se luptă pentru bun-simţ şi normalitate, într-o lume care pare că a luat-o razna. Totul în contextul unor campanii ţintite de atacuri în care membrii guvernului sunt împroşcaţi cu mizerii fără margini.
Cred şi am nădejde că românii vor face totuşi diferenţa între cei care construim şi cei care distrug. Între cei care vrem reforme cu adevărat şi cei care vor doar prezervarea unui stat capturat la cheremul lor. Între cei care cu adevărat muncesc peste 14 ore pe zi până la epuizare şi cei care se dau în bărci la TV şi pe reţelele sociale.
Sper şi am credinţa că tot acest efort inuman contează. Şi da, merită, pentru că nu este nimic mai frumos decât să lupţi pe bune pentru ţară şi România.
Le mulţumesc colegilor din PNL, care au fost la înălţime toată această perioadă pentru a trece reformele necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR, alături de cei din USR şi UDMR. Şi ca să fiu corect, mă bucur că în anumite cazuri au fost şi parlamentari PSD responsabili.
Este o perioadă grea şi avem nevoie unii de alţii. Vă mulţumesc pentru încurajările pe care mi le transmiteţi care contează atât de mult. Vă sunt recunoscător că nu luaţi de bune minciunile şi răstălmăcirile calomnioase cu care sunt împroşcat. Vă rog să îmi fiţi alături, oricâte zile mai are acest mandat, ca să pot să mai salvez ce este de salvat. Deja ce am realizat deja, inclusiv absorbţia record de peste 10 miliarde de euro în acest an de mandat, nu mai poate să îmi ia şi să ne ia nimeni. Dar mai sunt atât de multe lucruri de făcut şi reparat. Şi nu voi putea singur. Şi ce am făcut şi ce facem iată că trebuie şi apărat, scrie, pe Facebook, Pîslaru.
