Păgubiţii Nordis anunţă protest în faţa DNA. Sunt nemulţumiţi de întârzierea cercetărilor penale

Păgubiţii Nordis anunţă un protest în faţa sediului DNA din Bucureşti, pe 25 septembrie, începând cu ora 10:00. Aceştia cer autorităţilor „să clarifice cu celeritate situaţia sesizărilor penale privind posibile fapte de corupţie şi infracţiuni asimilate corupţiei” şi susţin că au ajuns să protesteze după mai bine de 15 luni de la depunerea unei plângeri penale la DNA, scrie Ziare.com.

„În calitate de investitori de bună-credinţă, ne considerăm prejudiciaţi grav în urma operaţiunilor ilegale ale grupului de societăţi Nordis”, transmit reprezentanţii grupului de păgubiţi.

Păgubiţii spun că una dintre marile lor nemulţumiri este legată de momentul în care au început cercetările.

„Cercetările penale în dosarul Nordis aflat la DNA au început abia în luna mai 2025, deşi existau în presă încă din anul 2024 suficient de multe date şi indicii în urma cărora procurorii acestui parchet ar fi trebuit să se autosesizeze”, se arată în anunţ.

Potrivit documentului, au existat sesizări penale încă din 2022.

„Încă din anul 2022 au fost formulate la parchetele din Bucureşti şi Constanţa plângeri penale împotriva unor persoane din cadrul grupului Nordis, în care au fost semnalate, direct sau indirect, aspecte privind posibile fapte de corupţie sau infracţiuni asimilate”, afirmă aceştia.

Păgubiţii atrag atenţia că „trecerea timpului fără rezultate investigative comunicate public în mod clar generează o stare de profundă neîncredere în rândul persoanelor prejudiciate şi a societăţii civile în general” .

Păgubiţii cer DNA să verifice şi informaţiile apărute public despre zboruri private şi deplasări în străinătate

„Au fost prezentate informaţii şi documente referitoare la zboruri private şi sejururi în străinătate în care ar fi fost implicaţi membri ai clasei politice”, susţin aceştia.

Ei cer să fie stabilit „cine a suportat efectiv costurile acestor deplasări”, care au fost relaţiile dintre persoanele implicate şi societăţile din grupul Nordis şi dacă există elemente cu relevanţă penală.

În acelaşi timp, păgubiţii cer clarificări privind anumite documente financiar-contabile.

„Solicităm clarificarea situaţiei unor facturi despre care au existat informaţii publice privind posibilitatea ca acestea să fie false sau neconforme cu realitatea”, afirmă grupul.

Posibile legături financiare cu alte proiecte imobiliare

Păgubiţii spun că „au fost prezentate în spaţiul public informaţii privind implicarea unor membri ai familiilor unor persoane publice în proiecte imobiliare şi privind posibile legături financiare cu societăţi din grupul Nordis”.

Ei cer „verificarea acestor informaţii, inclusiv a eventualelor fluxuri financiare, pentru stabilirea situaţiei de fapt”.

În document sunt enumerate mai multe instituţii despre care păgubiţii consideră că trebuie verificat modul în care şi-au exercitat atribuţiile.

Este vorba despre Primăria Năvodari, ANAF, ANCPI/Oficiul de Cadastru, ISC şi ANPC.

„Nu afirmăm că aceste instituţii sau reprezentanţii lor au săvârşit infracţiuni”, au precizat păgubiţii.

În schimb, solicită să fie verificat „dacă au existat încălcări ale legii, neglijenţe, omisiuni sau alte fapte de complicitate care ar putea avea relevanţă penală”.

Păgubiţii ridică întrebări şi cu privire la documentaţia cadastrală

Au fost adresate solicitări către Oficiul de Cadastru Constanţa pentru identificarea unor unităţi locative, însă „în mai multe situaţii aceste solicitări au fost refuzate”, se arată în anunţ.

Oamenii spun că, în acele cazuri, fuseseră anexate „promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare autentificate notarial şi planurile unităţilor locative”.

Ei cer „clarificarea motivelor acestor refuzuri şi verificarea modului în care acestea au influenţat posibilitatea persoanelor prejudiciate de a-şi apăra drepturile în instanţă”.

O altă solicitare vizează certificatele de atestare a edificării construcţiilor în cazul proiectelor Nordis.

Păgubiţii cer verificarea modului în care au fost emise anumite certificate, inclusiv în situaţiile în care, potrivit informaţiilor lor, „nu ar fi existat procese-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor”.

„Este necesar să se stabilească dacă documentele emise au respectat toate condiţiile legale şi dacă acestea au fost ulterior utilizate în tranzacţii imobiliare care au produs prejudicii cumpărătorilor”, se arată în anunţ.

„Peste 15 luni” de la sesizarea DNA

„Unul dintre principalele motive ale protestului îl reprezintă durata cercetărilor în cazul plângerii depuse la DNA; plângerea se află de peste 15 luni în lucru în cadrul structurii competente a DNA”, afirmă păgubiţii Nordis.

Ei spun că nu contestă faptul că o anchetă complexă poate necesita timp, dar cer ca aceasta să avanseze.

„Înţelegem că o anchetă penală complexă necesită timp. În acelaşi timp, considerăm că timpul scurs fără o evoluţie suficient de vizibilă a cercetărilor amplifică prejudiciile şi neîncrederea persoanelor afectate.”

Prin protest, păgubiţii cer DNA să clarifice stadiul cercetărilor, să verifice posibilele fapte de corupţie sesizate şi să administreze probele pe care le consideră relevante.

Ei cer inclusiv verificarea documentelor financiar-contabile şi contractuale, a eventualelor fluxuri financiare dintre societăţile din grupul Nordis şi persoanele sau entităţile menţionate în sesizări, precum şi a modului în care şi-au exercitat atribuţiile instituţiile publice indicate.

De asemenea, cer ca, în cazul în care verificările confirmă existenţa unor fapte penale, să fie clarificată situaţia persoanelor responsabile şi ca ancheta să se desfăşoare într-un termen rezonabil, cu respectarea drepturilor tuturor persoanelor implicate.

„Nu cerem condamnarea nimănui în afara cadrului legal”

Mesajul cel mai important al păgubiţilor este că nu cer ca cineva să fie condamnat înainte ca ancheta să fie finalizată.

„Noi, persoanele prejudiciate Nordis nu cerem condamnarea nimănui în afara cadrului legal. Cerem adevărul, o anchetă reală şi respectarea dreptului nostru de a vedea că sesizările pe care le-am formulat sunt tratate cu seriozitate”, transmit aceştia.

Păgubiţii spun că vor să vadă că sesizările lor sunt investigate efectiv, imparţial şi într-un timp rezonabil.

În paralel, aceştia spun că analizează „inclusiv posibilitatea formulării unei contestaţii privind durata rezonabilă a procesului penal”, în condiţiile prevăzute de articolul 488¹ şi următoarele din Codul de procedură penală.

„Protestul din 25 septembrie 2026 este, înainte de toate, un apel pentru aflarea adevărului, pentru recuperarea prejudiciilor şi pentru ca instituţiile statului să îşi îndeplinească cu celeritate responsabilităţile prevăzute de lege”, se arată în încheierea anunţului.

Informarea de presă este semnată de Marius Dragu, Dan Costescu, Viorel Păun şi Emil Grecu, în numele păgubiţilor Nordis.