Marile companii petroliere au obţinut profituri de 93 de miliarde de dolari pe fondul războiului şi al crizei climatice

Opt dintre cele mai mari companii petroliere din lume au realizat profituri de peste 93 de miliarde de dolari în doar trei luni, pe fondul creşterii preţurilor la energie provocate de conflictul cu Iranul şi al intensificării crizei climatice, care a generat valuri de căldură mortale.

Aceste profituri excepţionale au reaprins apelurile ca giganţii petrolului şi gazelor, precum Saudi Aramco şi BP, să contribuie la acoperirea costurilor daunelor de mediu provocate de activitatea lor şi să finanţeze tranziţia rapidă către surse regenerabile de energie, criticii acuzând companiile că „profită de pe urma suferinţei umane”.

O analiză realizată de The Guardian arată că cele opt companii listate la bursă au înregistrat profituri de aproape 93 de miliarde de dolari în cele trei luni încheiate la sfârşitul lunii iunie, primul trimestru financiar complet după ce războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a împins preţul petrolului la peste 126 de dolari pe baril.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, când profiturile cumulate au fost de puţin sub 50 de miliarde de dolari, acestea aproape s-au dublat. Organizaţiile de mediu avertizează că milioane de gospodării suportă costurile prin facturi mai mari la energie şi agravarea efectelor schimbărilor climatice.

Potrivit datelor analizate, companiile Saudi Aramco, BP, Shell, Equinor, TotalEnergies, Eni, Chevron şi ExxonMobil au obţinut împreună peste 700.000 de dolari profit în fiecare minut al trimestrului.

În timp ce valoarea lor de piaţă a crescut cu aproximativ 600 de miliarde de dolari, depăşind 3.000 de miliarde de dolari, lumea s-a confruntat cu o succesiune de valuri de căldură extremă, despre care oamenii de ştiinţă afirmă că au fost amplificate şi făcute mai probabile de arderea combustibililor fosili.

Un studiu publicat în septembrie anul trecut a asociat pentru prima dată emisiile marilor companii de combustibili fosili cu episoade de căldură soldate cu decese. Analiza a concluzionat că emisiile fiecăreia dintre cele mai mari 14 companii din sector au fost suficiente pentru a provoca peste 50 de valuri de căldură care, în lipsa acestor emisii, ar fi fost practic imposibile.

Saudi Aramco şi BP, printre marii câştigători

Cele mai mari profituri au fost raportate de compania de stat saudită Saudi Aramco, care şi-a majorat cu 34% profitul net trimestrial, până la peste 33 de miliarde de dolari, chiar dacă infrastructura sa a fost afectată de atacuri cu drone şi rachete lansate de Iran şi rebelii Houthi.

Potrivit bazei de date Carbon Majors, Saudi Aramco este compania responsabilă pentru cele mai mari emisii istorice de carbon, urmată de Chevron şi ExxonMobil, în timp ce Shell şi BP se află, de asemenea, în top 10. Arabia Saudită este acuzată că, de decenii, a blocat sau întârziat măsurile internaţionale privind combaterea schimbărilor climatice.

BP a anunţat marţi un profit trimestrial de 5,73 miliarde de dolari pentru perioada aprilie–iunie, cel mai ridicat de la începutul războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei şi de peste două ori mai mare decât cele 2,5 miliarde de dolari din trimestrul precedent.

Patrick Galey, expert în combustibili fosili la organizaţia Global Witness, a declarat că „profiturile uriaşe ale BP reprezintă un memento scandalos al celor care au profitat de pe urma suferinţei umane în acest an”.

„În timp ce incendiile ameninţă comunităţi din întreaga lume, seceta se intensifică, iar costurile energiei cresc, familiile obişnuite plătesc preţul pentru faptul că marile companii petroliere prioritizează câştigurile acţionarilor în detrimentul unei planete locuibile”, a spus acesta.

El a adăugat că marile companii petroliere ar trebui obligate să contribuie financiar la repararea daunelor provocate de schimbările climatice şi să plătească taxe mai mari, bani care ar putea finanţa sisteme de protecţie împotriva incendiilor şi inundaţiilor sau instalarea de panouri solare.

Rosie Downes, directoarea campaniilor organizaţiei Friends of the Earth, a afirmat că, în timp ce BP continuă să înregistreze profituri uriaşe, milioane de gospodării sunt afectate de facturi record la energie şi de o criză climatică ce se agravează rapid.

Directorul general al BP, Meg O'Neill, a apărat rezultatele companiei, afirmând că aceasta încearcă să răspundă cererii de produse petroliere aflate în deficit şi să contribuie la stabilizarea pieţei.

Totodată, BP şi-a redus considerabil investiţiile în energia verde, diminuând bugetul anual destinat tranziţiei energetice de la 5 miliarde de dolari la 1,5–2 miliarde de dolari. Compania şi-a vândut sau şi-a externalizat mai multe active din domeniul energiei regenerabile şi intenţionează să renunţe inclusiv la afacerea sa americană din sectorul biogazului şi la compania solară Lightsource.

Profituri record şi în SUA

Shell a raportat săptămâna trecută al doilea cel mai mare profit trimestrial din istoria sa, de 9,84 miliarde de dolari, în timp ce Equinor şi-a majorat profitul la 3,2 miliarde de dolari, faţă de 1,8 miliarde în aceeaşi perioadă a anului trecut.

În Statele Unite, Chevron a raportat un profit net de 12,2 miliarde de dolari, de peste cinci ori mai mare decât în urmă cu un an, iar ExxonMobil a obţinut un profit de 14,5 miliarde de dolari, dublu faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent şi cel mai ridicat de la invazia rusă din Ucraina, în 2022.

Aceste rezultate au atras critici inclusiv din partea preşedintelui american Donald Trump, care a acuzat cele două companii că „au câştigat prea mulţi bani” în urma conflictului cu Iranul şi a avertizat că o parte din aceste profituri ar trebui returnată populaţiei.

Criza climatică se agravează

Vara aceasta a fost marcată de unele dintre cele mai severe fenomene meteorologice extreme înregistrate vreodată. Se estimează că aproximativ 20.000 de persoane au murit din cauza temperaturilor extreme, dintre care aproape 3.000 doar în Marea Britanie, în lunile mai şi iunie.

Coreea de Sud şi Japonia au înregistrat temperaturi record de până la 42,5°C, iar în mare parte din Africa temperaturile au fost neobişnuit de ridicate în luna iulie.

Seceta extremă din Europa a afectat culturile agricole, inclusiv porumbul, floarea-soarelui şi legumele, fiind estimate pierderi de aproximativ 9 milioane de tone de cereale. Marea Britanie se confruntă cu cea mai slabă recoltă din istoria sa.

Condiţiile aride au favorizat incendii de vegetaţie de amploare în Franţa, Spania, Portugalia şi Grecia, provocând pagube de miliarde de euro. În America de Nord, incendiile din perioada 15–23 iulie sunt estimate că au contribuit la aproximativ 4.000 de decese prin expunerea la fumul toxic.

În Asia de Sud, schimbările climatice au amplificat precipitaţiile extreme. În Bangladesh, peste 40 de centimetri de ploaie au căzut în doar 24 de ore, provocând inundaţii rapide, iar Pakistanul, India şi nord-vestul Chinei au fost afectate de inundaţii şi alunecări de teren soldate cu victime şi evacuări.