Lukaşenko: Rusia nu ar putea apăra Bielorusia dacă aceasta ar intra în războiul împotriva Ucrainei

Preşedintele Bielorusiei, Alexandr Lukaşenko, a declarat că Rusia ar fi „incapabilă” să apere teritoriul bielorus dacă Minskul s-ar alătura Moscovei în războiul împotriva Ucrainei.
Într-un interviu publicat luni de postul saudit de stat Al Arabiya, liderul bielorus a exclus posibilitatea ca Bielorusia, aliat apropiat al Kremlinului, să intre direct în conflict împotriva Ucrainei, calificând o asemenea decizie drept „inacceptabilă” şi afirmând că ţara sa ar deveni prea „vulnerabilă”.
Deşi Bielorusia nu a trimis propriile trupe în Ucraina, a sprijinit războiul Kremlinului prin faptul că a permis folosirea teritoriului său ca punct de lansare pentru invazia rusă din 2022. Minskul continuă să ofere sprijin diplomatic Moscovei.
„Am spus de multe ori că este absolut inacceptabil ca războiul dintre Ucraina şi Rusia să se extindă pe teritoriul Bielorusiei... Eu şi [preşedintele rus] Vladimir Putin am discutat această problemă”, a declarat Lukaşenko, citat de TVP World.
Luna trecută, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Moscova încearcă să atragă Bielorusia „şi mai adânc în război”.
„Foarte vulnerabil”
„Bielorusia este foarte vulnerabilă din punct de vedere militar dacă Ucraina ar începe să lovească Bielorusia în acelaşi mod în care atacă Rusia”, afirmă dictatorul Lukaşenko.
Potrivit acestuia, dacă Rusia ar lansa un atac asupra Kievului de pe teritoriul Bielorusiei, linia frontului s-ar extinde pe sute de kilometri de-a lungul graniţei bieloruso-ucrainene.
„Noi şi ruşii nu am putea apăra acest sector”, a spus el.
Lukaşenko a adăugat că Moscova şi Kievul trebuie să găsească un compromis pentru a pune capăt războiului, argumentând că ambele părţi „rămân fără oameni” pentru luptă şi că prelungirea conflictului, care durează de peste patru ani, riscă să provoace o escaladare.
Realitatea versus versiunea lui Lukaşenko
Liderul bielorus şi-a prezentat propria explicaţie privind eşecul forţelor ruse de a cuceri Kievul în primele zile ale războiului, susţinând că Putin şi-ar fi retras intenţionat trupele „cu scopul de a restabili pacea între cele două părţi aflate în conflict”.
„Dacă ruşii nu şi-ar fi retras forţele... dacă şi-ar fi continuat ofensiva spre Kiev, nu ar mai fi existat nici Zelenski, nici altcineva”, susţine Lukaşenko.
Această versiune a evenimentelor contrazice însă concluziile majorităţii analiştilor militari, care consideră că trupele ruse care avansau spre Kiev au fost obligate să se retragă la scurt timp după invazia din 2022 din cauza problemelor logistice şi a rezistenţei puternice a forţelor ucrainene.
„Îmi pare rău”
Liderul de la Minsk a formulat şi ceea ce pare a fi o scuză adresată lui Zelenski pentru declaraţii anterioare făcute la adresa Ucrainei.
Lukaşenko a susţinut că s-a simţit „ameninţat” după ce un comandant ucrainean ar fi afirmat că Ucraina a identificat 500 de potenţiale ţinte pe teritoriul Bielorusiaului care ar putea fi lovite dacă Minskul ar intra în război.
„Poate că am fost puţin prea dur în cuvintele mele, dar ele au fost un răspuns la declaraţiile sale, când a spus: «Avem 500 de ţinte în interiorul Bielorusiaului. Ştim unde se află Lukaşenko»... A trebuit să răspund acelei ameninţări.
Dacă el [Zelenski] încă mai păstrează resentimente faţă de cuvintele mele, atunci îmi pare rău. Poate că nu ar fi trebuit să fiu atât de dur”, a declarat el.
Anterior, Lukaşenko afirmase că Bielorusia dispune de 500 de ţinte de represalii pe care le-ar putea lovi în Ucraina, inclusiv „o ţintă foarte importantă”, pe care nu a identificat-o public.