Kievul vrea să ceară de la NATO încă 20 de miliarde USD pentru a împiedica Moscova să preia iniţiativa în război

Mark Rutte - şeful NATO (st) şi preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski (X - Volodimir Zelenski)
Redacţia
12.06.2026
Mark Rutte - şeful NATO (st) şi preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski (X - Volodimir Zelenski)
Redacţia
12.06.2026

Ţările NATO au promis deja Kievului 38 de miliarde de dolari sub formă de ajutor militar în acest an, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării. Însă acum Ucraina intenţionează să solicite încă 20 de miliarde de dolari pentru a consolida câştigurile obţinute în ultimele luni printr-o escaladare pe scară largă a atacurilor cu drone cu rază medie şi lungă de acţiune, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării.

„Toată lumea poate vedea că Rusia arde şi noi vrem să ardă şi mai mult, dar pentru asta avem nevoie de fonduri”, a spus oficialul.

Solicitarea celor 20 de miliarde de dolari va fi anunţată pe 18 iunie, la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei de la baza aeriană Ramstein din Germania.

Ministrul Apărării, Mihail Fedorov, şi alţi oficiali guvernamentali au ridicat deja această problemă în cadrul întâlnirilor cu reprezentanţi ai Norvegiei, Suediei, Germaniei şi Canadei, au declarat persoane familiarizate cu discuţiile.

Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului Apărării citat de The Moscow Times, statelor NATO li se va solicita să contribuie cu sume cuprinse între 2 şi 6 miliarde de dolari pentru a atinge obiectivul de 20 de miliarde. Fondurile ar putea fi acordate atât sub formă de granturi, cât şi de împrumuturi, a adăugat acesta.

Ajutorul pentru Ucraina va fi una dintre temele-cheie ale summitului NATO din iulie, care va avea loc la Ankara şi la care Volodimir Zelenski a fost invitat în calitate de oaspete.

Ucraina a început să preia iniţiativa în operaţiunile militare, concentrându-se în ultimele luni pe lovirea sistemelor ruseşti de apărare antiaeriană din teritoriile ocupate, a rutelor de aprovizionare, depozitelor şi liniilor de comunicaţie.

De asemenea, ea a reuşit practic să preia controlul asupra autostrăzii federale Novorossia, care asigură aprovizionarea Crimeei, unde a izbucnit o criză majoră de combustibil şi au început să apară penurii alimentare.

Acest lucru a fost posibil datorită dotării Forţelor Armate ale Ucrainei cu un număr mare de drone cu rază medie de acţiune, capabile să lovească ţinte aflate la distanţe de 200–300 km.

Distrugerea sistemelor de apărare antiaeriană a facilitat, de asemenea, pătrunderea dronelor cu rază lungă de acţiune, care îşi intensifică bombardamentele asupra infrastructurii energetice şi a obiectivelor militare din Rusia.

https://etradm.com/article.php?article_id=389247#

Ca urmare, numărul atacurilor asupra transporturilor de combustibil din Rusia a crescut cu 40% în luna mai comparativ cu aprilie, iar numărul sistemelor de apărare antiaeriană distruse s-a dublat, potrivit unei analize Bloomberg bazate pe date ale Ministerului ucrainean al Apărării.

Fedorov a scris pe platforma X despre operaţiunea de „blocare a lanţului de aprovizionare” al armatei ruse, al cărei scop este distrugerea sistematică a infrastructurii din spatele frontului şi a logisticii, pentru a „priva inamicul de capacitatea de a desfăşura acţiuni ofensive”:

„Spatele inamicului nu mai este un loc sigur. Preluăm iniţiativa, folosind tehnologia şi matematica rece a războiului pentru a le paraliza operaţiunile.”

Însă, până când Rusia va reuşi să restabilească echilibrul, Ucraina trebuie să îşi intensifice eforturile, deoarece „fereastra de oportunitate se închide treptat”, afirmă o sursă citată de Politico.

„Rusia acţionează rapid şi inovator. Iar dacă îi oferim timp să se adapteze din nou, riscăm să ratăm singura şansă reală de a pune capăt acestui război prin negocieri autentice.”

Aceeaşi sursă a avertizat că, dacă Rusia va reuşi să dezvolte propriile drone cu rază medie de acţiune, „va fi un dezastru”.

Între timp, canalul anti-Kremlin de Telegram Volya a relatat că Rusia „a început să recupereze decalajul în cursa dronelor” şi că, potrivit informaţiilor de pe front, dronele de tip Molniya au început în luna iunie să lovească ţinte aflate la distanţe de până la 70 km. Până acum, dronele ruseşti operau în principal la o rază de aproximativ 30 km.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
folosind Paypal, apăsând butonul de mai jos