Guvernul de la Chişinău cere instituirea stării de urgenţă în sectoarele energetic şi hidrologic pentru 60 de zile

Guvernul Republicii Moldova va propune Parlamentului declararea stării de urgenţă în sectoarele energetic şi hidrologic, la nivel naţional, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Măsura are caracter preventiv şi este necesară pentru că autorităţile să poată interveni rapid în cazul unor perturbări în aprovizionarea cu energie, carburanţi şi apă, în contextul riscurilor regionale şi al deficitului hidrologic sever.

Stările de alertă instituite anterior în cele două sectoare expiră la 25 septembrie. Riscurile care au determinat instituirea acestora se menţin însă, iar, odată cu apropierea sezonului rece, presiunea asupra sistemului energetic va creşte.

„În această iarnă, circa 59% din necesarul de energie electrică al ţării va trebui acoperit din import. În orele de vârf, necesarul de import este estimat la 400-450 MW, dintre care aproximativ 360 MW reprezintă capacitate garantată.

În ceea ce priveşte gazele naturale, peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat. În prezent, nu există un risc de insuficienţă a volumelor de gaze, însă evoluţia preţurilor pe pieţele internaţionale generează riscuri financiare şi necesită resurse importante pentru achiziţii şi completarea stocurilor obligatorii.

Situaţia pe piaţa carburanţilor s-a îmbunătăţit în urma măsurilor aplicate de autorităţi. Dacă la începutul lunii august stocurile acopereau aproximativ 3,5 zile de consum şi 109 staţii raportau lipsa unor produse, în prezent stocurile sunt de circa 10 zile, iar numărul staţiilor care raportează lipsuri a scăzut la mai puţin de 7. Riscurile externe se menţin însă, în contextul perturbărilor de pe pieţele regionale şi internaţionale”, se arată în comunicatul de presă al Guvernului.

Totodată, Republica Moldova se confruntă cu un deficit hidrologic sever pe Nistru şi Prut, au specificat autorităţile de la Chişinău. Nivelurile scăzute ale apei pot afecta capacitatea de captare şi, respectiv, alimentarea populaţiei cu apă potabilă. Cele două sectoare sunt direct interconectate: infrastructura de captare, pompare şi tratare a apei depinde de energia electrică, iar seceta reduce, la rândul său, producţia de energie hidroelectrică.

Starea de urgenţă va permite autorităţilor, atunci când situaţia o va impune, să adopte măsuri temporare şi proporţionale pentru menţinerea stocurilor şi a importurilor de energie şi carburanţi, protejarea consumatorilor casnici şi a infrastructurii critice şi asigurarea continuităţii alimentării cu apă şi energie.

Premierul de la Chişinău, Vasile Tofan, a subliniat că Guvernul trebuie să se concentreze pe măsurile care ar putea reduce impactul acestor riscuri asupra populaţiei, inclusiv prin revizuirea sprijinului acordat gospodăriilor în sezonul rece.

„În această iarnă va trebui să revedem decizia iniţială şi să mărim compensaţiile faţă de planurile iniţiale. Trebuie să ne asigurăm că acoperim un număr mai mare de gospodării. Anul trecut am acoperit 620 de mii de gospodării şi, probabil, în acest an această cifră va fi chiar mai mare. Noi nu putem controla seceta, războiul, penuria de combustibili, însă sunt lucruri pe care le putem controla. În acest sens, ajutorul oferit oamenilor de Guvern devine o prioritate absolută”, a declarat Tofan.

Şeful Executivului a mai subliniat că măsurile sunt necesare pentru ca statul să poată reacţiona din timp, înainte ca riscurile externe să afecteze direct cetăţenii. Obiectivul autorităţilor este prevenirea penuriilor şi a întreruperilor şi asigurarea continuităţii furnizării energiei, căldurii, apei şi carburanţilor, precum şi funcţionarea neîntreruptă a serviciilor esenţiale.

Propunerea privind declararea stării de urgenţă urmează să fie înaintată Parlamentului pentru examinare şi aprobare.