Fost eurodeputat denunţă o "problemă scandaloasă" legată de modul în care se distribuie banii UE pentru agricultură

Fostul deputat european Alin Mituţă, fost director de cabinet în Ministerul Afacerilor Externe condus de Oana Ţoiu, a atras atenţia, vineri, că una din cele mai scandaloase probleme legate de fondurile europene alocate României şi despre care nu vorbeşte aproape nimeni e felul în care se distribuie subvenţiile pentru agricultură.

„Deşi aceste fonduri sunt gândite să subvenţioneze cu bani publici venituri decente pentru fermieri pentru ca ei să producă în schimb alimente de calitate, în România banii se duc într-o mare măsură către marile businessuri agro-industriale care ajung să primească zeci de milioane de euro”, a scris Mituţă pe Facebook.

În concret, aproximativ 80% din plăţile directe merg la 20% dintre beneficiari, spune fostul europarlamentar, subliniind că România are una din cele mai polarizate distribuţii ale subvenţiilor.

„Spre exemplu, cea mai mare fermă din UE, care se întâmplă să fie în Insula Mare a Brăilei, dar legată de familia regală din Emiratele Arabe Unite (Agricost), primeşte anual în jur de 10 milioane de euro din toate schemele, deşi are profituri anuale deja uriaşe care nu justifică în niciun fel acordarea de subvenţii publice”, a precizat Mituţă.

Potrivit acestuia, la fel e cazul cu majoritatea celor câteva zeci de mari companii agro-industriale din România (multe controlate de baroni conectaţi politic) care rulează afaceri profitabile şi primesc în paralel şi milioane de euro bani publici.

„În acest timp, România are cele mai multe ferme mici sau de subzistenţă din întreaga UE, care primesc sume prea mici ca să îi ajute să se consolideze şi să devină viabil economic”, a punctat fostul director.

Fostul deputat susţine că soluţia există şi e propusă chiar acum de Comisia Europeană „şi ea se numeşte degresivitate şi plafonare”:

„Adică primeşti gradual mai puţin pe măsură ce sumele cresc, până la un maxim de 100 000 de euro, plafon de la care nu mai primeşti sprijinul de bază, iar banii astfel economisiţi se duc către fermele mici şi medii care chiar au nevoie.

„Dar ce să vezi: România (mai precis Ministerul Agriculturii), deşi ar avea cel mai mare interes să redistribuie bani către sutele de mii de ferme mici şi medii, se opune cu vehemenţă degresivităţii şi plafonării. De ce? Pentru a proteja marii fermieri, mulţi dintre ei fiind şi politicieni sus-puşi care controlează şi au controlat aproape dintotdeauna şi Ministerul Agriculturii. Ministerul chiar recunoaşte implicit în comunicate publice că apără interesele a câtorva sute de exploataţii dintr-un total de 800.000 câte are România. Negocierile la nivel european sunt în curs şi bine ar fi ca statului român să îi vină mintea la cap şi să susţină ceea ce e în interesul ansamblului agriculturii româneşti, nu doar a agro-oligarhiei care controlează Ministerul Agriculturii”, a punctat fostul eurodeputat pe Facebook.