Economist, după decizia Moody's: România nu e în junk, plăteşte deja ca şi cum ar fi/Avem o fereastră de maxim 1 an de zile să restructurăm din temelii ţară
În esenţă, România nu a câştigat nimic, a evitat o pierdere, subliniază economistul Adrian Negrescu într-o postare pe Facebook după ce Moody's a menţinut ratingul ţării noastre.
Potrivt acestuia, ce trebuie reţinut e ca în fapt "perspectiva negativă confirmată de Moody’s este, în limbajul agenţiilor, un avertisment cu termen: probabilitatea unei retrogradări în următoarele 12-24 de luni rămâne mai mare decât cea a unei îmbunătăţiri." Mai mult, realitatea este că deşi România nu e în junk, plăteşte deja ca şi cum ar fi.
Economistul reaminteşte că menţinerea perspectivei negative este unul eminamente politic, şi anume, moţiunea de cenzură şi întârzierea formării unui nou Guvern.
Negrescu mai arată că ieşirea din perspectiva negativă cere reducerea simultană a deficitului bugetar şi a celui de cont curent, susţinută de revenirea creşterii economice — trei condiţii care, în 2026, se contrazic reciproc.
"Avem o fereastră de maxim 1 an de zile în care putem restructura din temelii România." subliniază el.
Redăm postarea lui Negrescu:
"Confirmarea venită de la Moody’s, în această seară, era scenariul de bază. În esenţă, România nu a câştigat nimic, a evitat o pierdere.
Dincolo de aspectele pozitive ale deciziei – am evitat Junk-ul cu consecinţele de rigoare - perspectiva negativă confirmată de Moody’s este, în limbajul agenţiilor, un avertisment cu termen: probabilitatea unei retrogradări în următoarele 12-24 de luni rămâne mai mare decât cea a unei îmbunătăţiri.
România are acum perspectivă negativă la toate cele trei agenţii majore simultan — Fitch, Moody's şi S&P — o configuraţie rară pentru un stat membru al Uniunii Europene.
Motivul principal pentru menţinerea perspectivei negative este unul eminamente politic. Moody's notează că moţiunea de cenzură adoptată în mai a dus la căderea guvernului, iar fragmentarea din Parlament a întârziat formarea unui nou executiv, după două încercări eşuate.
Agenţia porneşte de la premisa că un guvern va fi instalat după vacanţa de vară şi subliniază că acesta trebuie să funcţioneze de la începutul toamnei pentru că bugetul pe 2027 să poată fi adoptat până la finalul acestui an. Alegerile parlamentare anticipate sunt considerate improbabile, România nemaiorganizând aşa ceva după 1989.
O radiografie seacă, realistă, a unei scene politice în care pare că doar discursul cu iz electoral contează.
Singura veste bună, de pe scena politică, vine din Parlament acolo unde adoptarea legilor PNRR a mai salvat din această percepţie negativă a investitorilor.
Următorul test este evaluarea S&P Global Ratings, programată pe 2 octombrie 2026. Până atunci, statul îşi pregăteşte finanţarea sub protecţia minimă a calificativului investment grade — o protecţie care funcţionează, dar care se plăteşte scump.
Aceasta este realitatea de după verdictul de astăzi: România nu e în junk, dar plăteşte deja ca şi cum ar fi.
Ieşirea din perspectiva negativă cere, în termenii agenţiilor, reducerea simultană a deficitului bugetar şi a celui de cont curent, susţinută de revenirea creşterii economice — trei condiţii care, în 2026, se contrazic reciproc.
Vom avea un guvern capabil să vină cu un program coerent de reforme, cu targete foarte clare, capabil să reducă deficitul bugetar spre 5% în 2027? Va exista voinţă pe scena politică pentru restructurarea aparatului public, a companiilor de stat falimentare, a modului în care este administrată România şi sunt cheltuiţi banii publici?
Avem o fereastră de maxim 1 an de zile în care putem restructura din temelii România. Un an în care ar trebui să vedem, printre altele, reforma administrativă – o condiţie esenţială pentru restructurarea cheltuielilor publice. Este capabilă clasa politică să acţioneze în interesul naţional?" scrie, pe Facebook, Negrescu.
