După criza migranţilor din Ceuta, Grecia cere atribuţii la nivelul UE pentru suspendarea cererilor de azil
Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, doreşte ca Uniunea Europeană să facă diferenţa între migraţia ilegală obişnuită şi trecerile masive de frontieră organizate sau facilitate de un stat terţ, a precizat Marcin Zaborowski, editorul pentru Europa al TVP World, în cadrul emisiunii News in Depth.
Reguli de urgenţă privind azilul
Conform propunerii Greciei, cererile de azil ar putea fi suspendate temporar în perioade excepţionale de presiune migratorie masivă, în timp ce UE ar institui proceduri accelerate de returnare şi ar oferi sprijin financiar şi tehnic statelor afectate.
Zaborowski a afirmat că astfel de situaţii diferă de trecerile ilegale obişnuite, din cauză că migranţii pot fi transportaţi până la frontieră şi încurajaţi să intre în număr mare.
El a indicat drept exemple frontiera Greciei cu Turcia, graniţa Poloniei cu Bielorusia şi evenimentele recente din Ceuta.
Exclava spaniolă din nordul Africii s-a confruntat cu o criză similară în 2021, când Marocul a relaxat controalele de frontieră în timpul unei dispute diplomatice cu Spania, declanşată de decizia Madridului de a-i oferi tratament medical lui Brahim Ghali, liderul Frontului Polisario, organizaţie care susţine independenţa Saharei Occidentale.
Precedentul Poloniei
Polonia a limitat deja temporar accesul la procedurile de azil la frontiera cu Bielorusia, unde Varşovia susţine că regimul de la Minsk foloseşte migraţia ca instrument pentru destabilizarea Uniunii Europene.
Zaborowski a spus că iniţiativa Greciei ar extinde la nivelul întregului bloc măsuri deja aplicate de Polonia şi Grecia.
Dezbaterea are loc în contextul în care guvernele UE analizează politici mai stricte privind returnarea migranţilor, inclusiv centre de procesare şi returnare în state din afara Uniunii Europene.
Deşi au existat iniţial divergenţe privind reacţia Spaniei, Zaborowski a declarat că reuniunea de urgenţă a miniştrilor de Interne ai UE a arătat că statele membre se îndreaptă către „mai multă unitate, dar o unitate mai conservatoare în anumite privinţe”.
Reuniunea s-a încheiat cu exprimarea sprijinului pentru Spania şi cu discuţii privind consolidarea politicilor de returnare, măsurilor la frontierele externe şi cooperării cu state terţe.
