Dilema lui Trump privind Iranul: Este blocat într-un război fără o cale clară de ieşire

În timp ce războiul Israelului şi Statelor Unite împotriva Iranului a intrat în a şasea lună, avalanşa de ameninţări şi demersuri diplomatice din această săptămână a evidenţiat situaţia tot mai dificilă în care se află preşedintele american Donald Trump, care încearcă să îşi retragă ţara dintr-un conflict nepopular despre care susţinuse iniţial că va dura doar câteva săptămâni.

Trump este prins între două opţiuni: un acord interimar aflat în negociere între Iran şi Oman, care ar oferi Teheranului un control asupra Strâmtorii Hormuz pe care nu l-a avut înainte de război, sau punerea în aplicare a ameninţărilor sale privind o escaladare severă, cu riscul prelungirii crizei, potrivit Reuters.

Conform analiştilor, prima variantă ar reprezenta cea mai mare concesie făcută Iranului de la demararea atacurilor americano-israeliene asupra acestei ţări în 28 februarie şi ar oficializa, cel puţin temporar, supravegherea de către Republica Islamică a unei rute maritime esenţiale pentru transportul petrolului – exact ceea ce administraţia Trump promisese că va împiedica.

A doua cale, probabil o nouă serie de lovituri aeriene, ar putea implica riscuri politice majore pentru Trump înaintea alegerilor legislative americane decisive din noiembrie, fără să ofere garanţia unui succes mai mare decât bombardamentele anterioare, care nu au reuşit să aducă Teheranul în pragul capitulării.

Trump ar putea alege şi menţinerea actualului echilibru fragil. Aceasta ar însemna continuarea blocadei asupra porturilor iraniene şi riposte periodice la eventualele atacuri asupra transporturilor maritime. Totuşi, nici această abordare nu i-ar oferi o cale de ieşire care să îi permită salvarea imaginii într-un conflict despre care spusese că se va încheia până la jumătatea lunii aprilie.

„Este un meniu de opţiuni proaste, dar Trump ar putea să fi ajuns la concluzia că nu poate lăsa acest război să continue la nesfârşit”, a declarat Aaron David Miller, fost negociator american pentru Orientul Mijlociu în administraţii atât democrate, cât şi republicane. „Ceva trebuie să se schimbe, iar acest lucru ar putea însemna recunoaşterea unei noi realităţi iraniene în strâmtoare”.

Controlul asupra transporturilor maritime

Secretarul de stat american Marco Rubio a insistat că Strâmtoarea Hormuz, unde Iranul a exercitat un control aproape total asupra unei cincimi din transporturile mondiale de petrol şi gaze naturale lichefiate de la începutul războiului, trebuie să rămână o cale navigabilă internaţională deschisă, care să nu fie controlată de Iran şi să fie liberă de taxe sau comisioane.

Însă Trump a contrazis anterior unele dintre afirmaţiile lui Rubio privind războiul, iar analiştii consideră că ar putea face acest lucru din nou.

Pe fondul preţurilor ridicate la benzină în SUA, al scăderii propriilor cote de aprobare şi al faptului că războiul este profund nepopular în rândul populaţiei americane, spaţiul de manevră al preşedintelui Trump devine tot mai limitat, spun experţii.

Pe măsură ce conflictul s-a prelungit, declaraţiile dure ale lui Trump au avut un efect redus sau inexistent în determinarea Iranului de a face concesii, iar analiştii afirmă că devine tot mai probabil ca preşedintele american să fie cel care va face cele mai importante compromisuri.

Redeschiderea strâmtorii este considerată o condiţie esenţială pentru reluarea negocierilor dintre Iran şi SUA, pe care administraţia Trump doreşte să le concentreze asupra programului nuclear iranian – principala ţintă declarată a campaniei militare americane.

Rămâne însă întrebarea dacă SUA ar fi dispusă să accepte orice acord negociat între Iran şi Oman, două state aflate pe malurile opuse ale Strâmtorii Hormuz.

Termenii propuşi ar oferi Teheranului un anumit control asupra navelor care intră în Golf prin strâmtoare, potrivit unei surse iraniene de rang înalt şi a doi oficiali regionali citaţi de Reuters. Trump a declarat că un acord pentru redeschiderea căii maritime este iminent, însă oficialii iranieni spun că detaliile mai trebuie rezolvate.

Chiar dacă un acord Iran–Oman va fi încheiat şi negocierile SUA–Iran vor fi reluate, experţii sunt sceptici privind şansele unui acord final de pace bazat pe memorandumul de înţelegere semnat de SUA şi Iran în iunie, care s-a destrămat rapid. Acel acord preliminar prevedea şi o relaxare a sancţiunilor împotriva Iranului, ceea ce a atras critici din partea unor republicani apropiaţi lui Trump.

Oficiali ai administraţiei Trump au ajuns tot mai mult la concluzia că este probabil ca acest conflict să continue într-o anumită formă până la alegerile legislative de la jumătatea mandatului, a declarat un oficial al Casei Albe sub protecţia anonimatului. În unele state americane, votul anticipat începe încă din septembrie.

Această situaţie ar crea noi riscuri politice pentru Trump, care şi-a construit campania pentru al doilea mandat pe promisiunea evitării intervenţiilor externe şi concentrării asupra problemelor economice interne, în timp ce Partidul Republican încearcă să îşi păstreze controlul asupra Congresului.

Obiectivele principale ale războiului rămân neatinse

Deşi Trump a afirmat în mod repetat că a obţinut victorii prin eliminarea mai multor lideri iranieni şi diminuarea capacităţilor militare ale Iranului, majoritatea analiştilor consideră că preşedintele nu şi-a atins multe dintre obiectivele stabilite pentru război.

La sfârşitul săptămânii trecute, Trump a declarat că a anulat planurile pentru noi atacuri de amploare după ce partenerii din Orientul Mijlociu i-au cerut să ofere diplomaţiei o nouă şansă, însă în acelaşi timp a ameninţat că va lovi puternic dacă eforturile diplomatice vor eşua.

Unii analişti au sugerat că schimbarea de poziţie a lui Trump ar putea fi determinată şi de îngrijorările privind diminuarea stocurilor americane de rachete. Trump a negat însă că SUA ar avea probleme cu rezervele de muniţie.

Cu toate acestea, preşedintele american a transmis miercuri un nou mesaj contradictoriu către Iran.

„Aş prefera să fac un acord pentru că nu vreau să ucid oameni”, a spus el la un miting în Las Vegas. „Dar la un moment dat o vom face.”

Iranul a avertizat aliaţii SUA din Golf că orice noi atacuri americane ar declanşa represalii împotriva infrastructurii lor energetice, potrivit a cinci surse familiarizate cu discuţiile.

Jonathan Panikoff, fost adjunct al responsabilului american pentru informaţii privind Orientul Mijlociu, a declarat că Rusia, China şi Coreea de Nord urmăresc cu atenţie evoluţiile.

„Ele învaţă care sunt limitele Statelor Unite şi vor face acest lucru ani de acum înainte”, a spus el.

Chiar şi unii susţinători ai unei linii dure faţă de Iran, care au sprijinit în mare parte războiul lui Trump, recomandă prudenţă.

„Republica Islamică încearcă să îl forţeze pe preşedintele Trump într-o situaţie fără ieşire înainte de luna noiembrie”, a scris Behnam Ben Taleblu, de la organizaţia conservatoare Foundation for Defense of Democracies, pe platforma X.

Administraţia Trump ar trebui să evite „să se grăbească spre orice soluţie” şi să recunoască „unde Statele Unite au şi unde nu au influenţă”, a adăugat el.