China trasează "linii roşii" în jurul modelului său economic înaintea negocierilor comerciale cu UE şi SUA

China îşi apără cu fermitate combinaţia de politici economice care favorizează industriile avansate în detrimentul consumului intern, adoptând o poziţie pe care analiştii o interpretează ca pe un semn al unei încrederi tot mai mari înaintea negocierilor comerciale iminente cu Europa şi Statele Unite.

Liderul chinez Xi Jinping şi preşedintele american Donald Trump intenţionează să aibă mai multe întâlniri faţă în faţă în acest an, în timp ce Bruxelles-ul a stabilit un termen limită în octombrie pentru ca Beijingul să rezolve disputele comerciale, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de excedentul comercial al Chinei, de peste un trilion de dolari.

Ţările occidentale descriu politicile Chinei drept mercantiliste şi contrare regulilor comerţului global, afirmând că prioritizarea producătorilor în detrimentul gospodăriilor interne duce la exportarea unor produse mai ieftine pe pieţele mondiale, afectând industriile din ţările care încearcă să obţină o creştere economică mai echilibrată, potrivit Reuters.

Însă o reuniune de săptămâna trecută a liderilor de rang înalt ai Partidului Comunist Chinez a indicat menţinerea direcţiei actuale a politicilor, prin apeluri la sprijin ţintit, nu la stimulente axate pe consum sau la reforme structurale majore, aşa cum au cerut de mult partenerii comerciali ai Chinei şi numeroşi economişti.

Cu câteva zile înainte, Ministerul Comerţului de la Beijing a acuzat Occidentul de protecţionism într-un document de poziţie privind "aşa-numita supracapacitate industrială", respingând această idee ca fiind bazată pe "erori logice" şi "motive ascunse".

Revista teoretică oficială a Partidului Comunist Chinez, Qiushi, a apărat de asemenea în iulie nivelul scăzut al consumului din China, descriindu-l drept un rezultat "justificat istoric" al modelului de dezvoltare bazat pe investiţii şi recuperarea decalajului faţă de economiile avansate.

Totuşi, aceste mesaje nu ajung până la a transmite Occidentului că Beijingul nu îşi va schimba direcţia, a declarat Xu Tianchen, economist senior la Economist Intelligence Unit, însă transmit două semnale strategice.

"Primul transmite speranţa că ceilalţi vor înţelege motivele din spatele poziţiei Chinei. O mai bună înţelegere reciprocă ajută în negocieri. Al doilea este despre trasarea unei linii roşii", a spus Xu.

El a adăugat că documentul Ministerului Comerţului "a arătat clar că China nu acceptă măsuri discriminatorii împotriva companiilor şi produselor sale".

China încearcă să respingă naraţiunea privind "Şocul 2.0"

China susţine că modelul său economic reflectă nevoile unei ţări care încă se apropie de nivelul economiilor dezvoltate. Beijingul afirmă că produsele sale nu sunt doar mai ieftine, ci şi tot mai competitive din punct de vedere calitativ, iar investiţiile sale în tehnologie şi ştiinţă pot aduce beneficii întregii lumi.

În această lună, premierul Li Qiang a respins avertismentele privind un "Şoc al Chinei 2.0" — un scenariu în care companiile chineze ar elimina concurenţii occidentali în domeniul producţiei avansate — prezentând în schimb situaţia drept o "Oportunitate a Chinei 2.0" pentru economia globală.

Această naraţiune "nu convinge în ţările care primesc aceste exporturi", a declarat Eswar Prasad, profesor de politică comercială la Universitatea Cornell şi fost director pentru China la Fondul Monetar Internaţional.

"Dependenţa puternică a Chinei de exporturi pentru susţinerea propriei creşteri economice, pe fondul cererii interne slabe, va face dificil de susţinut argumentul că exporturile chineze reprezintă un dar pentru consumatorii din întreaga lume", a spus el.

Efortul Washingtonului de a creşte presiunea asupra Chinei prin tarife de peste 100% anul trecut a eşuat după ce Beijingul şi-a folosit poziţia dominantă în producţia de pământuri rare, esenţiale pentru numeroase industrii globale, pentru a recâştiga avantaj strategic.

Acum, Uniunea Europeană, al cărei deficit comercial cu China a fost în medie de aproximativ 1 miliard de dolari pe zi anul trecut, îşi dezvoltă propriile politici industriale şi de achiziţii interne pentru a-şi proteja piaţa.

În această lună, cancelarul german Friedrich Merz a criticat Beijingul pentru menţinerea unei monede subevaluate.

Cele mai recente declaraţii ale Chinei sugerează însă că Beijingul este tot mai convins că poate atenua disputele comerciale fără să facă concesii majore.

"Episodul tarifelor impuse de SUA pare să fi oferit un model de gestionare a relaţiilor pe care Beijingul îl aplică acum şi în relaţia cu Europa — practic, câştigând timp", a declarat Alicia Garcia-Herrero, economist-şef pentru regiunea Asia-Pacific la Natixis. "Mesajele Beijingului privind modelul său economic par într-adevăr mai încrezătoare şi mai bine delimitate decât acum un an sau doi".

Totuşi, Beijingul a încetinit investiţiile în acest an, în principal printr-un control mai strict asupra cheltuielilor administraţiilor locale, pe care economiştii le consideră responsabile pentru alimentarea supracapacităţii din producţie şi infrastructură.

Oficialii chinezi recunosc public existenţa unei "contradicţii" între ofertă şi cerere şi promit să pună capăt războaielor deflaţioniste ale preţurilor dintre producătorii care luptă pentru cote de piaţă în detrimentul profiturilor.

Aceştia promit frecvent stimularea consumului intern, chiar şi în absenţa unor planuri majore de reformă structurală.

Articolul din Qiushi precizează că "justificarea istorică nu înseamnă justificare pe termen lung" pentru consumul redus, adăugând că schimbarea modelului este "necesară".

Analiştii spun că acest lucru arată că China recunoaşte existenţa dezechilibrelor, dar doreşte să acţioneze cu prudenţă, temându-se de schimbări destabilizatoare.

Totuşi, un număr tot mai mare de cercetări internaţionale avertizează că politicile Beijingului ameninţă atât economia globală, cât şi propria economie.

Potrivit unui raport recent al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), pentru aproape 60% dintre companiile chineze câştigurile de cotă de piaţă pot fi explicate prin subvenţiile primite.

Un studiu al Băncii Italiei estimează că factorii interni, precum consumul redus şi supracapacitatea, au generat aproximativ 75% din creşterea exporturilor Chinei.

De asemenea, un raport al McKinsey Global Institute arată că China adaugă anual de trei ori mai multe active productive decât Europa şi Statele Unite împreună, în timp ce randamentul capitalului său este cu aproximativ 40% mai mic.

"Argumentele Chinei sunt mai frecvente şi mai oficial formulate acum deoarece dovezile privind problemele economice interne sistemice, care produc efecte asupra restului lumii, se acumulează într-un ritm tot mai rapid", a afirmat Daniel Rosen, cofondator al grupului de cercetare Rhodium Group.