Analiza lui Moraru. "Criza datoriilor nu vine… este deja globală! Iar România conduce prin tipărirea de bani, în topul global!"

Criza datoriilor nu vine… este deja globală! Iar România conduce prin tipărirea de bani, în topul global, a atras atenţia, într-o nouă analiză, Mihai Răzvan Moraru.

"Explic mai jos de ce şi care sunt efectele! Sper că destul de simplu de înţeles! Efecte pe care toţi le resimţim, dar guvernanţii îşi ascund propria incompetenţă 'după cireş', că poate trece! Datoria globală a crescut cu 14 trilioane de dolari doar în trimestrul al doilea din 2025, ajungând la un nivel record de 337,7 trilioane de dolari. Asta înseamnă 116 miliarde de dolari pe zi — sau 1,3 milioane de dolari pe secundă, la nivel mondial. De ce creşte preţul aurului la maxime istorice? De ce urcă dobânzile, inflaţia, iar statele şi investitorii se refugiază în aur, bitcoin şi energie?", a declarat analistul.

În prima jumătate a anului 2025, datoria mondială a crescut cu peste 21 de trilioane de dolari, o valoare comparabilă cu vârful din perioada pandemiei, când guvernele au inundat pieţele cu bani ieftini, menţionat el.

"În perioada 2020-2025 masa monetară în euro a crescut în UE cu 4 trilioane de euro. Adică cu 25%-30%. În SUA, în aceeaşi perioadă, au fost tipăriţi 7 trilioane de dolari, adică peste 40% creştere a masei monetare! Dar am avut o creştere a masei monetare fără o creştere egală a producţiei reale! În România situaţia e şi mai dezastruoasă. La sfârşitul lunii decembrie 2020, masa monetară în sens larg (M3) era de 487 450,5 milioane lei. În august 2025, M3 era de 751 138 milioane lei (751,1 miliarde lei). Creştere de 54%! Wow! În doar 5 ani!", a punctat Mihai Răzvan Moraru.

Analistul a explicat că masa monetară se creşte prin:

1. QE (Quantitative Easing) – banca centrală cumpără obligaţiuni guvernamentale (de stat), injectând bani noi în sistem.

2. Repo / injecţii de lichiditate – oferă băncilor bani pe termen scurt contra titluri de stat.

3. Relaxarea cerinţelor de capital – permite băncilor comerciale să creeze şi să ofere mai mult credit.

"Statele care conduc topul creşterilor datoriei la nivel global: SUA, China, Franţa, Germania, Regatul Unit şi Japonia — toate afectate de slăbirea dolarului american, de costurile mari bugetare, de noul război comercial şi de costurile uriaşe ale finanţării deficitelor. Pieţele emergente au adăugat încă 3,4 trilioane de dolari la datoriile lor în doar trei luni, ajungând la un total record de 109 trilioane de dolari. Raportul datorie totală / PIB global a urcat la 324% — cu o creştere de 21 de trilioane în doar şase luni. Aceasta nu mai este o simplă criză. Este deja o dependenţă globală", a precizat Mihai Răzvan Moraru.

Expertul a evidenţiat faptul că guvernele însă nu pot tipări bani direct (decât prin intermediul băncilor centrale), aşa că: emit titluri de stat (obligaţiuni guvernamentale) vândute pe piaţă internă sau externă, atrag bani din fonduri suverane, bănci centrale străine, investitori instituţionali şi reînnoiesc constant datoria (adică se împrumută din nou pentru a plăti ce au împrumutat anterior).

"În practică, o mare parte din 'tipărirea' de bani se face tocmai pentru a cumpăra aceste titluri, ceea ce creează un cerc vicios: statul se împrumută pentru a plăti datoria şi 'tipăreşte' pentru a susţine împrumutul", a afirmat Moraru.

Analistul a subliniat că, atunci când masa monetară creşte mai repede decât producţia reală, iar datoriile se rostogolesc:

- Inflaţia creşte – pentru că există mai mulţi bani care "vânează" aceleaşi bunuri;

- Dobânzile cresc – pentru a ţine în frâu inflaţia sau pentru a atrage investitorii să cumpere titluri de stat;

- Costurile de finanţare cresc – statul plăteşte dobânzi mai mari, deci datoria creşte şi mai mult;

- Puterea de cumpărare scade – pentru cetăţeni şi companii;

- Activele reale (aur, energie, terenuri) devin refugii de valoare.

"Statele se împrumută inclusiv la cetăţeni pentru a le putea oferi servicii, pentru a achita pensii şi salarii. Datoria statelor nu mai este un instrument, este o fundaţie care crapă. 324% datorie versus PIB înseamnă că omenirea datorează mult mai mult decât produce. Sistemul depinde de bani care nu există. Iar guvernele numesc asta, ironic, 'stimul economic'. În realitate, este auto-canibalizare. Rambursare? Deja imposibilă. Tot ce se face acum este o amânare colectivă a colapsului, până la următorul val de tipărire de bani şi la o inflaţie şi mai mare. Randamentele reale sunt matematic nesustenabile. Băncile centrale nu mai pot majora dobânzile — trebuie să le 'şteargă' prin inflaţie", a menţionat Moraru.

În opinia expertului, aşa-numita "aterizare lină" este doar o poveste de PR care ascunde dominaţia fiscală: politica monetară a devenit instrumentul de supravieţuire al datoriei.

"Dar noi tot vorbim dacă reducem aparatul de stat cu 15.000 de posturi! O glumă foarte frumoasă! Sau cu 30 de directori de companii! QE, injecţiile de lichiditate şi monetizarea ascunsă nu mai sunt opţionale — sunt singura cale de supravieţuire. QE (Quantitative Easing) este atunci când banca centrală cumpără obligaţiuni guvernamentale (de stat), injectând bani noi în sistem", a declarat Mihai Răzvan Moraru.

Din perspectiva analistului, într-o lume în care 337 de trilioane de dolari nu mai pot fi rambursaţi, activele tangibile devin singura formă de protecţie:

- aur,

- bitcoin,

- capitaluri productive,

- infrastructură energetică.

"Restul… sângerează sub greutatea unei datorii globale care nu mai poate fi plătită. Orice nou şoc ne va aduce mai aproape de un faliment al statului! Acum, va conta cine are puterea financiară şi …..forţa militară!", a conchis Mihai Răzvan Moraru.