Marian Godină, reacţie după ce un ONG a cerut anchetarea lui: "Aş spune că are legătură cu faptul că l-am reclamat la parchet pe Dan Tanasă"
Poliţistul Marian Godină a reacţionat public după ce Asociaţia Patria Prima l-a reclamat la Inspectoratul General al Poliţiei Române, Corpul de Control al Ministerului Afacerilor Interne şi Agenţia Naţională de Integritate, pe motiv de...prea multă popularitate şi prea mulţi bani câştigaţi din activităţi precum scrierea de cărţi.
Într-o amplă postare pe Facebook, poliţistul punctează că nici popularitatea şi nici scrierea de cărţi nu sunt infracţiuni şi opinează că reclamaţiile au de a face cu faptul că el l-a reclamat la parchet pe deputatul Dan Tanasă. "De altfel, el este unul care aplaudă demersul acelui ONG", scrie poliţistul.
Reamintim în context că Patria Prima s-a solidarizat public, prin postări, cu deputatul Tanasă după ce acestuia i s-a deschis dosar penal de instigare la violenţă. Tanasă a fost anchetat după ce în urma îndemnului său adresat românilor de a nu mai accepta comenzi de la livratori străini un compatriot de-a nostru a lovit un livrator nepalez.
Redăm postarea lui Godină:
Am fost asaltat în acest weekend de mesaje în care eram informat că un ONG se laudă că m-a reclamat la MAI, IGPR şi ANI. Am citit amuzat textul reclamaţiei, iar azi, la sală, pe banda de alergare, am luat fiecare punct al reclamaţiei şi l-am argumentat. Asta pentru cei care au răbdare să citească.
"L-am reclamat ieri pe dl Godină. Oficial, cu număr de înregistrare, la IGPR, la Corpul de Control MAI şi la ANI."
Foarte bine. Dreptul la petiţionare este un semn de sănătate a democraţiei. Mă bucur că reclamaţia a fost făcută oficial. Varianta neoficială ar fi fost probabil să mă pârască mamei.
"Şi înainte să sară fanii: nu pentru că scrie pe Facebook. Ci pentru că nimeni nu s-a obosit vreodată să întrebe cum poate un agent de la Acţiuni Speciale — structura aia unde identitatea ta e teoretic protejată de lege — să fie simultan cel mai vizibil om din Poliţia Română."
Faptul că lucrez la Acţiuni Speciale nu înseamnă că existenţa şi identitatea mea sunt secrete.
Autorul vorbeşte despre o identitate „teoretic protejată de lege”, dar nu indică nicio lege şi niciun articol care ar interzice unui poliţist dintr-un serviciu pentru acţiuni speciale să fie cunoscut public, să scrie cărţi sau să apară în emisiuni. Dacă o asemenea interdicţie ar exista, ar fi foarte uşor de indicat. Numai că nu există.
Există, desigur, informaţii operative, date clasificate, identitatea unor persoane implicate în misiuni şi alte informaţii profesionale care nu pot fi făcute publice. Nu am divulgat niciodată asemenea informaţii. Legea interzice publicarea datelor clasificate, nu faptul că numele şi chipul unui poliţist sunt cunoscute.
Nu mi-am construit pagina publicând planuri de intervenţie, identităţi ale colegilor sau informaţii din dosare. Mi-am construit-o scriind texte, publicând cărţi şi relatând întâmplări în limitele legii.
Formula „lucrează la Acţiuni Speciale, deci trebuie să fie anonim” este o invenţie, nu o prevedere legală.
Iar ca să le tai din entuziasmul de a crede că sunt primii care mă reclamă, trebuie să spun că, de-a lungul anilor, am avut un teanc de reclamaţii. Nu am păţit nimic pentru că într-un stat de drept nu păţeşti nimic atunci când nu încalci legea. Sau aşa ar fi normal.
"600.000 de followeri. Survivor în Dominicană vreo 4 luni. iUmor de două ori. Roast la PRO TV. Cărţi peste cărţi. Bani de la Facebook Ireland şi Google Ireland, trecuţi chiar în declaraţia lui de avere. Plus firma soţiei, care vinde alpaca cu faţa lui pe post de reclamă."
Toate acestea sunt prezentate ca şi cum simpla lor enumerare ar demonstra existenţa unei fapte ilegale.
Da, am peste 660.000 de urmăritori pe Facebook şi peste 70.000 pe Instagram. (M-aţi ajuta să mă urmăriţi şi acolo)
Da, am scris cărţi. Da, am participat la emisiuni de televiziune. Da, am fost la Survivor.
Nici popularitatea, nici scrierea unei cărţi şi nici apariţia la televizor nu reprezintă, în sine, încălcări ale legii.
Statutul poliţistului permite în mod expres activităţile de creaţie literar-artistică.
Firma soţiei nu mai desfăşoară acea activitate de câţiva ani. Dar chiar dacă ar face-o, ar face-o în mod perfect legal.
Iar veniturile mele din Facebook şi Google sunt declarate şi impozitate. Eu aşa ştiu că se procedează într-un stat normal.
Mai mult decât atât, înainte de a începe activitatea de creator de conţinut, am informat în scris Poliţia Română, conform obligaţiilor legale.
La rândul ei, Poliţia Română a solicitat un punct de vedere Agenţiei Naţionale de Integritate cu privire la compatibilitatea acestei activităţi cu funcţia mea.
ANI a răspuns oficial şi am adresa scrisă acasă.
Sună cam aşa concluzia ANI:
Prin urmare, opinăm că exercitarea calităţii de funcţionar public cu statut special, simultan cu deţinerea calităţii de titular al unei persoane fizice autorizate sau întreprindere individuală, în vederea desfăşurării activităţii de creator de conţinut, nu este de natură să genereze o situaţie de incompatibilitate, din perspectiva dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, dacă activităţile desfăşurate în domeniul privat nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului.
Cu alte cuvinte, exact instituţia invocată în reclamaţie a opinat deja cu privire la această chestiune.
"Şi omul ăsta ieşea public să se plângă că are 4.400 lei salariu. În timp ce declara aproape 90.000 de lei doar din drepturi de autor."
Când am spus că salariul meu era de 4.400 de lei, m-am referit la salariul meu de poliţist.
Nu am spus niciodată că acela era singurul venit al familiei mele şi nici nu am ascuns faptul că scriam cărţi. Dimpotrivă, vorbeam frecvent despre ele.
Faptul că eu aveam şi alte venituri nu schimbă realitatea că salariul unui poliţist era mic.
"Iar pe deasupra, de pe pagina de 'poliţist simplu', face de ani de zile propagandă politică pe faţă. Mereu aceeaşi direcţie — anti-naţională — cu mişto de electoratul care nu-i place şi cu lăudat că a pierdut followeri 'incomozi'."
„Anti-naţional” este o etichetă politică, nu o faptă.
Pentru unii, a ironiza teoriile potrivit cărora francezii ne fură apa din Vidraru sau existenţa unei „limbi strămoşeşti” înseamnă că eşti împotriva României.
Eu nu confund România cu un partid politic, cu un candidat sau cu un grup de pagini conspiraţioniste.
A critica politicieni sau a combate minciuni nu înseamnă propagandă politică. Nu am îndemnat niciodată oamenii să voteze cu vreun partid şi nici nu am făcut campanie electorală pentru vreun candidat.
Am criticat politicieni din toate partidele atunci când am considerat că merită criticaţi.
Am fost reclamat de multe ori şi pe acest subiect. Niciodată nu s-a demonstrat că aş fi încălcat legea, pentru că nu am încălcat-o.
"Un angajat al statului, plătit din banii noştri..."
Asta nu înseamnă că un contribuabil dobândeşte drept de proprietate asupra vieţii mele private sau asupra activităţilor legale pe care le desfăşor în timpul liber.
În plus, autorul însuşi spune că am declarat venituri de peste 90.000 de lei într-un an. Pentru acei bani am plătit taxe şi impozite consistente. Aşadar, contribuţia mea la bugetul public nu este deloc neglijabilă.
"Şi cine a semnat ca un agent operativ să dispară 4 luni la un reality show?"
La Survivor am participat din concediu fără plată.
Deşi mă aflam în concediu pentru creşterea copilului şi aş fi putut suspenda doar indemnizaţia, am considerat că ar fi imoral să beneficiez de acel drept în timp ce eram plecat în Republica Dominicană.
Am ales concediul fără plată.
În acea perioadă statul român nu m-a plătit cu niciun leu, dar a încasat taxe şi impozite din veniturile mele.
Şi încă un detaliu: nu am fost primul poliţist care a participat la Survivor.
PS dacă ar fi să fac şi eu o supoziţie, aş spune că reclamaţia acestui ONG are legătură cu faptul că l-am reclamat la parchet pe deputatul Dan Tanasă. De altfel, el este unul care aplaudă demersul acelui ONG.
